Marea Britanie. Amplă anchetă epidemiologică, după ce au fost identificate șase cazuri de infectare cu tulpina braziliană. Doar două dintre ele sunt corelate cu un călător care a venit din Brazilia. 

Autoritățile desfășoară anchete epidemiologice extinse pentru a depista toate cazurile de contaminare cu tulpina braziliană și pentru a opri răspîndirea acesteia. Două din cele trei cazuri găsite în Anglia provin dintr-o familie din zona South Gloucestershire care este corelată cu o persoană care a venit din Brazilia, dar al treilea caz nu are un astfel de istoric și sugerează riscul unei transmiteri comunitare.

Autoritățile caută toți pasagerii zborului Swiss Air LX318 din Sao Paulo către Londra prin Zurich, care a aterizat pe Heathrow la data de 10 februarie, pentru a-i testa pe ei și familiile lor.

Cele trei cazuri din Scoția nu au legătură cu cele din Anglia, dar este vorba de trei persoane venite din Brazilia la Aberdeen prin Paris și Londra la începutul acestei luni.

Tulpina braziliană (varianta P.1, detectată prima dată în Manaus) are unele mutații comune cu cea din Africa de Sud și oamenii de știință se tem că vaccinurile aflate acum în producție nu sunt eficiente împotriva acesteia, spre deosebire de tulpina britanică, împotriva căreia vaccinurile sunt eficiente.

Sursă alternativă: Sky News

Analiză CNN. Conflictul dintre Facebook și Australia deschide o luptă mai mare între guvernele lumii și companiile Big Tech. Limitarea puterii acestora, prin reglementare, ar putea transforma însă internetul în “splinternet”.

În ultimul an, rețeaua mondială de internet a început să arate din ce în ce “mai puțin mondial”. În Europa plutește în aer reglementarea unor interdicții temporare pentru giganții americani de tehnologie, SUA au fost pe punctul de a interzice TikTok și WeChat, India, care chiar le-a interzis este acum în dispută cu Twitter, iar Facebook a oprit știrile din Australia.

Dacă astfel de acorduri teritoriale devin mai frecvente, internetul conectat la nivel global pe care îl cunoaștem va deveni mai asemănător cu ceea ce unii au numit “splinternet” sau o mulțime de interneturi locale, ale căror limite sunt determinate de granițele naționale sau regionale. O combinație de naționalism în creștere, dispute comerciale și îngrijorări cu privire la dominanța pe piață a anumitor companii globale de tehnologie, a determinat tentative de reglementare și restricții în întreaga lume.

Și fisurile par să devină tot mai profunde. “Cred că există o tendință globală spre fragmentarea internetului mult mai mult decât în trecut”, a declarat pentru CNN Business Daphne Keller, directorul programului de reglementare a platformelor de la Centrul de politici cibernetice al Universității Stanford.

După cum au arătat evenimentele din Australia, o platformă nu trebuie să fie interzisă sau închisă pentru ca fragmentarea să se întâmple, căci Facebook a încetat să mai afișeze link-uri de știri din această țară pentru utilizatorii din toată lumea.

Ceea ce a făcut acum Facebook în Australia, a mai făcut și Google în 2014, în Spania – a închis serviciul Google News, după ce țara a adoptat o lege similară. Dar există semne că țările din întreaga lume, inclusiv SUA, sunt mai dispuse să joace dur împotriva companiilor Big Tech. Acestea depind totuși de accesul continuu la miliardele de utilizatori din întreaga lume, iar guvernele au arătat că sunt dispuse să întrerupă acel acces în numele protejării cetățenilor și al suveranității. Pe măsură ce internetul global se sparge în interneturi mai mici, autoritățile de reglementare din toată lumea se unesc. Ce se va întâmpla dacă toate țările vor cere Facebook sau Google să se supună unor reglementări similare?

Disputa cu Facebook din Australia este o parte relativ mică a ciocnirii dintre companiile tehnologice și guverne, dar răspunsul global la gestul Facebook a arătat că se pregătește un efort internațional de pune cumva sub control marile companii tehnologice. Odată cu acesta vine însă și potențialul de fracturare suplimentară a modului în care funcționează serviciile de internet, de la o țară la alta. Dacă această fragmentare sporită este permisă, consecințele ar putea fi grave, pentru chiar existența internetului, ca rețea globală.

Analiza integrală pe CNN Business

Un raport declasificat al SUA arată că prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman a aprobat uciderea jurnalistului exilat Jamal Khashoggi, în 2018.

Raportul declasificat, publicat de administrația Biden, spune că prințul a aprobat un plan pentru capturarea sau uciderea jurnalistului, cunoscut pentru criticile la adresa politicilor promovate de liderul saudit.

Este pentru prima dată când SUA îl numesc public pe prințul moștenitor ca responsabil. Mohammed bin Salman neagă acuzațiile. Khashoggi a fost ucis în timp ce vizita consulatul saudit la Istanbul.

Raportul numește persoanele care ar fi presupuși complici sau responsabili pentru moartea lui Khashoggi, dar notează că nu se știe de cât timp erau organizate planurile. Autoritățile saudite au spus inițial că jurnalistul fusese ucis din greșeală, în timp ce ar fi fost căutat pentru o extrădare forțată, iar o instanță saudită a judecat și condamnat în acest sens cinci persoane la 20 de ani de închisoare, după ce inițial primiseră o sentință de condamnare la moarte. În 2019, raportorul special al ONU, Agnes Callamard, a acuzat statul saudit de „execuția deliberată, premeditată” a lui Khashoggi și a respins procesul saudit catalogându-l „antiteză a justiției”.

BBC notează că președintele SUA Joe Biden va adopta probabil o linie mai fermă decât predecesorul său Donald Trump în ceea ce privește drepturile omului și statul de drept în Arabia Saudită, un aliat american cheie în Orientul Mijlociu.

Sursă: BBC

Angela Merkel anunță, după summitul liderilor europeni pe tema călătoriilor în UE, că “toți am fost de acord că ne trebuie un certificat digital care să ateste vaccinarea”.

Pașapoartele de vaccinare care permit oamenilor să călătorească fără restricții în statele blocului comunitar, în pofida pandemiei, vor fi disponibile probabil înainte de începerea verii, a declarat cancelarul german Angela Merkel, după un summit virtual al UE.

Toată lumea a fost de acord că avem nevoie de un certificat digital de vaccinare”, a declarat Merkel, adăugând că Comisia ar avea nevoie de aproximativ trei luni pentru a crea baza tehnică pentru astfel de documente.

Acum trei luni OMS anunța că analizează posibilitatea acordării de „certificate electronice de vaccinare” pentru călătorii internaționale. Mai mult, giganții din domeniul sănătății și tehnologiei, inclusiv Microsoft și Oracle, s-au aliat pentru a crea ”pașapoarte de vaccinare”, astfel încât oamenii să poată dovedi că au fost imunizați.

Sursă: Reuters

Autoritățile anunță că 3.800 de cadre didactice au fost vaccinate astăzi. Imunizarea profesorilor continuă până pe 10 martie.

Autoritățile anunță că dascălii din Romania au început să se vaccineze de astăzi, în București și alte 23 de județe din țară.

“3.800 de cadre didactice au fost vaccinate cu AstraZeneca (1.748) și Pfizer (2.052), reprezentând 20.8 % din totalul persoanelor vaccinate astăzi cu prima doză (18.262).Acțiunea de imunizare destinată personalului didactic va continua în perioada următoare, la nivel național, până în data de 10 martie. Doar împreună învingem pandemia, doar împreună vom reveni la o viață normală, într-un mediu favorabil și sigur”, transmit autoritățile.

Franța. Guvernul ia în considerare să interzică prin lege schimbarea timpurie a smartphone-urilor, ca măsură de a reduce impactul acestora asupra mediului înconjurător. Vizează descurajarea operatorilor de telefonie de a lansa oferte pentru prelungirea abonamentelor.

Franța vizează o posibilă reglementare pentru a descuraja comportamentul cetățenilor de a-și schimba telefoanele, chiar dacă acestea nu au duratz de viață depășită și încă funcționează bine. Executivul vizează operatorii de telefonie, care vin cu oferte atractive pentru a determina clienții să-și schimbe telefonul și să-și prelungească un abonament deja existent.

Guvernul va cere mai întâi autorității franceze de telecomunicații (Arcep) să analizeze ofertele operatorilor, pentru a stabili în ce mod poate accelera demersul, dar și să revizuiască criteriile de protecția mediului în baza cărora se vor aloca frecvențele mobile 5G.

Suntem gata să adoptăm noi măsuri. Scopul este clar de a crește durata de viață a telefoanelor. Nu comandăm această revizuire pentru a pierde timpul, este clar că avem mijloacele necesare pentru a lua o decizie”, a declarat un oficial guvernamental.

După estimările executivului francez, fabricarea de telefoane inteligente este responsabilă de 75% din impactul negativ avut asupra mediului înconjurător. Aici sunt incluse emisiile de dioxid de carbon, dar și consumul de apă și alte resurse naturale.

Sursa: Reuters 

OMS anunţă un program de acordare de compensaţii financiare persoanelor din 92 de țări vulnerabile, care ar putea suferii reacţii adverse grave în urma vaccinării anti-Covid.

Programul de compensare este conceput pentru a acoperi despăgubirile financiare în cazul efectelor secundare grave legate de oricare dintre vaccinurile distribuite prin paltforma COVAX până la 30 iunie 2022. OMS speră că în acest fel va reduce semnificativ numărul proceselor ce ar putea fi intentate firmelor producătoare de vaccinuri și, totodată, să le motiveze să lanseze pe mai repede vaccinuri în aceste țări.

Programul va fi operațional începând cu 31 martie 2021, însă persoanele eligibile pot solicita compensații, chiar dacă li se administrează un vaccin distribuit prin programul COVAX înainte de această dată.

Programul va fi susținut inițial din finanțarea donatorilor către AMC ca o taxă suplimentară pentru toate dozele de vaccinuri COVID-19 distribuite prin COVAX. 

Țările care își finanțează propriile achiziții de vaccin COVID-19 planifică, de asemenea, propriile programe de răspundere.

Peste 190 de ţări participă la COVAX, iar dintre acestea, 92 de ţări cu venituri mici, mai ales din Africa și din Asia de Sud-Est, au fost selectate să primească vaccinuri finanţate de platformă.

Surse alternative: Reuters, OMS

Liderul unuia dintre cele mai violente carteluri din Mexic a fost prins în România anul trecut, dar Poliția nu a putut face publice detalii, deoarece operațiunea a continuat ulterior în SUA. Este vorba despre un “membru marcant, responsabil de multiple asasinate”.

Bărbatul face parte din cartelul Jalisco Nueva Generacion și este acuzat de trafic internațional de droguri de mare risc și spălare de bani.  Venise în România pentru a crea o amplă rețea de distribuție de droguri, care să aibă ramificații în mai multe țări.

A fost extrădat către SUA în iulie 2020, iar polițiștii români au beneficiat de colaborarea cu D.E.A., Homeland Security și US Marshals.

Anchetatorii români spun că gruparea este ”de o violență extremă”, similară cu cea a cartelului Sinaloa. 

Peste 700 de arestări au fost făcute în acest dosar.

SUA. Amplă operațiune de salvare a mii de broaște țestoase, ale căror organisme au intrat într-o stare de “paralizie” (funcțiile vitale au încetinit la minimum) din cauza temperaturilor extrem de scăzute din Texas.

Temperatura apelor din Golful Mexic a coborât brusc săptămâna aceasta, sub 10 grade Celsius, astfel că ritmul cardiac al broaștelor țestoase s-a redus puternic, fiindu-le, practic, aproape imposibil să se mai miște.

Exista astfel riscul să nu se mai poată proteja de prădători, să fie lovite de bărci sau chiar să se înece. În jur de șapte mii de țestoase, din trei specii diferite, au fost salvate de voluntari până sâmbătă dimineață, din largul coastei Texasului.

În mod normal, broaștele țestoase simt când apa devine rece și încep să înoate singure în ape mai calde, dar cercetătorii spun că temperatura a scăzut brusc, iar acestea nu au mai apucat să se salveze. Cei implicați în operațiune spun că partea mai dificilă nu a fost salvarea animalelor din ape, ci plasarea acestora în încăperi încălzite, în condițiile în care numeroase zone se confruntă cu pene de curent și lipsa căldurii.

Țestoasele vor putea fi eliberate abia când temperatura apei atinge 13 grade Celsius.

Sursa: Livescience

Pfizer și BioNTech anunță că vaccinul lor împotriva coronavirusului poate fi stocat timp de două săptămâni la temperaturi mai ridicate, de -15/-20 de grade Celsius. Inițial, recomandarea era de a fi păstrat la -80 de grade.

Cele două companii au anunțat astăzi că serul rămâne stabil și când este transportat la temperaturi de -15, -20 de grade Celsius, nu numai la -60, -80 de grade. Laboratoarele au anunțat că au colectat o serie de date care atestă acest fapt și pe care le vor trimite spre examinarea Administrației americane de Alimente și Medicamente (FDA). În cazul în care FDA va certifica acest fapt, dozele vor putea fi păstrate și la temperaturi mai mici, care pot fi asigurate de frigiderele specifice farmaciilor.

Vaccinul Pfizer a fost primul care a primit avizul UE pentru a fi administrat populației, însă tocmai temperatura scăzută la care este nevoie să fie păstrat a prezentat un impediment în distribuția și folosirea sa. Conform dispozițiilor de la momentul aprobării (21 decembrie 2020), acesta trebuie păstrat la temperaturi de până la -80 de grade, timp de aproape 6 luni și la temperatura frigiderelor până la cinci zile.

Surse alternative: comunicat Pfizer, comunicat BioNTech.