Tenis. Naomi Osaka s-a retras de la Roland Garros, la o zi după ce a fost amendată că nu a participat la o conferință de presă. Sportiva anunțase că va evita conferințele ”din motive de sănătate mintală”.

 

”Cred că cel mai bine pentru competiție, pentru ceilalți jucători și pentru sănătatea mea este să mă retrag, pentru ca toată lumea să se poată concentra asupra turneului. Niciodată n-am vrut să distrag atenția de la turneu și da, sunt de acord că mesajul meu de săptămâna trecută putea fi mai clar”, a scris jucătoarea pe contul său de Twitter.

Osaka a mai menționat că încă din 2018, de la US Open, se confruntă cu stări de anxietate înainte de a apărea în fața ziariștilor: Devin foarte stresată, este foarte dificil să vin mereu în fața lor și să dau cele mai bune răspunsuri. Aici, în Paris, mă simțeam deja vulnerabilă și am crezut că e mai bine să dacă nu particip la acea conferință”, a continuat sportiva mesajul.

Naomi Osaka a anunțat încă de săptămâna trecută că nu va participa la conferințele de presă din cadrul Roland Garros, ”din motive care țin de sănătatea mintală”, iar duminică a fost amendată cu 15 mii de dolari pentru că nu s-a prezentat la interviul de după meciul cu Patricia Țig, pe care l-a câștigat.

Următorul meci al jucătoarei japoneze era programat pe 2 iunie, împotriva Anei Bogdan.

Marile federații care organizează turneele de Grand Slam au precizat că jucătoarea de tenis se poate confrunta cu sancțiuni suplimentare, dacă mai refuză să participe la conferințe.

Surse alternative: Business Insider, CNN.

Sursa foto: Twitter Naomi Osaka.

Serviciul de informații militare din Danemarca a fost implicat în spionarea de către americani a mai multor lideri europeni, inclusiv a cancelarul german Angela Merkel. Petrecute în urmă cu aproape zece ani, evenimentele sunt scoase acum la suprafață de o scurgere de informații simultană, către mai multe publicații europene.

Dezvăluirea că SUA își spionase aliații europeni s-a profilat încă din 2013, dar abia acum jurnaliștii au obținut acces la rapoarte care detaliază faptul că NSA a beneficiat de sprijinul Serviciului danez de informații militare (FE). Guvernul danez de la vremea respectivă a știut despre această implicare, iar acest lucru poate avea consecințe grave asupra relațiilor din interiorul UE. De altfel, anul trecut întreaga conducere a serviciului militar de informații din Danemarca a fost forțată să demisioneze.

Potrivit Deutsche Welle, un raportul secret, realizat în urma unei investigații declanșate după dezvăluirile lui Edward Snowden, a arătată că danezii au cooperat cu NSA în spionarea unor politicieni de frunte din Suedia, Norvegia, Olanda, Franța, precum și din Germania. De asemenea, cele două servicii secrete au desfășurat acțiuni comune de strângere de informații chiar din ministerele daneze de externe și de finanțe, dar și din interiorul guvernului american.

Dezvăluirile au fost transmise, sub protecția anonimatului, mai multor publicații din Danemarca, Suedia și Norvegia, precum și ziarului francez Le Monde, ziarului german Süddeutsche Zeitung și radiodifuzorilor germani NDR și WDR.

Sursa: Deutsche Welle

Foto: PalinchakDreamstime.com

Autoritățile au introdus Marea Britanie în zona roșie a țărilor cu risc epidemiologic, din cauza tulpinii indiene de coronavirus. Călătorii care se întorc în România vor intra în carantină timp de 14 zile, cu excepția celor vaccinați. Măsura va intra în vigoare de la 1 iunie.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a plasat Marea Britanie din zona galbenă în zona roșie a țărilor cu risc epidemiologic ridicat, din cauza creșterii rapide a infecțiilor datorate tulpinii indiene de coronavirus (B.1.617.2). Așadar, se introduce carantina obligatorie timp de 14 zile pentru persoanele care sosec în România din Marea Britanie, începând cu 1 iunie.

Măsura de carantină nu se va aplica în cazul persoanelor vaccinate anti-Covid, celor care au fost confirmate pozitiv pentru infecția cu virusul SARSCoV-2 în ultimele 90 de zile anterioare intrării în țară și copiilor cu vârste cuprinse între 3 și 16 ani, cu prezentarea obligatorie a unui test PCR negativ efectuat cu cel mult 72 de ore înainte de sosirea în țară.

Hotarare CNSU Nr 35 Din 29.05.2021

Rolls-Royce a prezentat proiectul Coachbuild, în cadrul căruia va colabora cu anumiți clienți pentru a proiecta mașini după bunul plac al fiecăruia, cum fac deja Porsche și Bentley. A dezvăluit și noua mașină Boat Tail, produsă în doar trei exemplare.

Rolls-Royce a anunțat că va produce doar una dintre aceste mașini la fiecare doi ani. În cadrul noului program Coachbuild, compania a dezvăluit o nouă mașină numită Boat Tail, din care sunt fabricate doar trei exemplare, comandate de trei cumpărători diferiți. Rolls-Royce nu a dezvăluit prețul mașinilor, dar CNN estimează costul la aproximativ 25 de milioane de dolari pe bucată.

Pe pagina de prezentare, RR descrie Coachbuild ca fiind cea mai exclusivă divizie Bespoke, echivalentul auto al haute couture”. CNN precizează că stilul caroseriei Boat Tail amintește de mașinile clasice din anii ‘20 și ‘30, are capota complet detașabilă, care este depozitată separat de mașină, pentru a elibera spațiu în spatele mașinii care, în acest caz, a fost transformat într-un coș de picnic. În interior există un răcitor de șampanie dublu conceput pentru a se potrivi sticlei preferate de cumpărător. Are integrate mese de cocktail care se pliază și două scaune cu design italian. Pentru umbră, o umbrelă de soare este depozitată în centru, între ușile articulate.

Rolls-Royce, deținut de BMW, se alătură astfel altor producători de automobile de lux, precum Bentley și Porsche (aparținând Volkswagen Group). Programul de personalizare al Porsche “Special Wish” a fost repornit recent și oferă mașini noi complet personalizate, dar și modele clasice, precum 356, cu îmbunătățiri. Programul Porsche a fost responsabil pentru introducerea unor inovații precum ștergătorul lunetei, precum și pentru primul radio dintr-o mașină, pe modelul sport 356. Anul trecut, Bentley a dezvăluit Bacalar, o mașină fără capotă, din care vor fi fabricate doar 12 exemplare, la un cost de 2 milioane de dolari fiecare.

 

Surse alternative: Rolls-Royce, CNN.

Surse foto și video: Rolls-Royce.

Autoritățile au reintrodus Marea Britanie pe lista galbenă a statelor cu risc epidemiologic crescut, din cauza răspândirii tulpinii indiene în Regat. Persoanele care se întorc în România din această țară intră în carantină dacă nu sunt vaccinate sau dacă nu au un test Covid negativ.

Raed Arafat a explicat, la finalul ședinței de guvern, că Marea Britanie a fost plasată pe lista galbenă a statelor, din cauza prezenței unei tulpini cu răspândire rapidă. Românii care se întorc din această țară trebuie să dovedească faptul că s-au imunizat sau să aibă rezultate la testele negative Covid, pentru a nu intra în carantină. Pe lângă UK, pe lista galbenă au fost introduse și Cipru, Croația, Slovenia, Mongolia, Puerto Rico, Timorul de Est, Sri Lanka, Bahamas și Sint Maarten.

Potrivit Sky News, ministrul britanic al Sănătății a anunțat că numărul cazurilor de Covid cu varianta indiană s-au dublat în ultima săptămână în Anglia și au ajuns la circa 7.000. Potrivit estimărilor oficialilor din sănătate ”varianta reprezintă mai mult de jumătate – probabil trei sferturi – din toate cazurile”. Cele mai afectate orașe sunt Bolton, Blackburn (nordul țării) și Bedford (centru).

Conform unui raport dat publicității astăzi, în ultimii doi ani peste 900 de mii de români au aplicat pentru statutul de rezident în Marea Britanie, după Brexit, iar peste 800 de mii l-au și obținut.

În schimb, față de săptămâna trecută, pe lista verde au fost incluse Germania, Italia, Spania, Austria, Ucraina, Serbia, Muntenegru, Cehia, Slovacia, SUA, Kazahstan, Irak și Aruba. Persoanele care vin în România din aceste țări nu intră în carantină. Singurul stat care a fost introdus pe lista roșie este Suriname.

Lista țărilor, în funcție de riscul epidemiologic:

Anexa Lista

SUA. Joe Biden cere comunității serviciilor de informații să-și dubleze eforturile pentru a determina originea coronavirusului (dacă provine din contactul uman cu un animal infectat sau dintr-un laborator din China).

Președintele Biden a spus că a cerut ca un raport să fie redactat în termen de 90 de zile. „Sper că serviciile vor colecta și analiza informații care ne-ar putea apropia de o concluzie definitivă”, a spus el.

În declarația sa, Biden a precizat că un raport pe care l-a primit luna trecută spunea că comunitatea de informații a lucrat în jurul a două scenarii probabile, dar nu a ajuns la o concluzie definitivă – dacă virusul a apărut din contactul uman cu un animal sau dintr-un accident de laborator. În plus, președintele SUA a cerut Chinei să coopereze pentru ancheta în desfășurare. 

Pe 9 februarie investigatorii OMS anunțau că nu au ajuns la nicio concluzie concretă privind modul în care a izbucnit pandemia. Spuneau că nu au găsit indicii cu privire la prezenţa coronavirusului în Wuhan înainte de decembrie 2019 şi că nu au identificat animalul aflat la originea bolii. Nu au exclus complet posibilitatea unui accident de laborator, dar au spus că aceasta este puțin probabilă.

Sursă: Washginton Post

Reuniunea extraordinară a Consiliului European. Șefii de stat și de guvern solicită eliberarea jurnalistului reținut la Belarus și cer Consilului UE interzicerea zborurilor companiilor aeriene belaruse în spațiul aerian al blocului comunitar.

În urma reuniunii extraordinare a Consiliului European, potrivit unui comunicat emis de Administrația Prezidențială, liderii țărilor din Uniunea Europeană au condamnat acțiunile recente de deturnare a zborului Ryanair la Minsk. Șefii de stat și de guvern au cerut astfel “eliberarea imediată” a jurnalistului și a prietenei acestuia, reținuți la Belarus.

De asemenea, liderii europeni au cerut Consiliului Uniunii Europene adoptarea unor sancțiuni suplimentare în acest sens, inclusiv interzicerea zborurilor companiilor aeriene belaruse în spațiul aerian al blocului comunitar și accesul acestora pe aeroporturile din UE.

Președintele Klaus Iohannis a condamnat această acțiune a Belarusului și a susținut demararea urgentă a unei investigații la nivel internațional.

Comunicatul integral al Administrației Prezidențiale: 

Președintele României, Klaus Iohannis, a participat, în perioada 24-25 mai 2021, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, desfășurată la Bruxelles, Regatul Belgiei.

Principalele subiecte aflate pe agenda Consiliului European au vizat coordonarea pandemiei de COVID-19, obiectivele climatice ale Uniunii Europene (UE), aspecte privind agenda externă a UE, precum relațiile cu Federația Rusă și cu Regatul Unit al Marii Britanii, incidentul aviatic din Belarus, situația din Orientul Mijlociu și din Mali. La finalul discuțiilor, liderii europeni au adoptat concluzii ale Consiliului European cu privire la subiectele abordate.

În ceea ce privește coordonarea pandemiei de COVID-19, la nivel european, în concluziile adoptate, liderii au luat notă de progresele înregistrate cu privire la derularea campaniilor de vaccinare, evidențiind importanța menținerii unui ritm accelerat al acestui proces, precum și a continuării eforturilor de consolidare a producției și furnizării de vaccinuri pe întreg teritoriul UE. Șefii de stat și de guvern au subliniat importanța păstrării unei abordări prudente, în continuare, în gestionarea pandemiei și a coordonării în gestionarea măsurilor în perspectiva sezonului estival, context în care au salutat acordul obținut, la nivel UE, cu privire la Certificatul digital COVID. Un accent deosebit a fost pus de liderii europeni pe rolul global al Uniunii în gestionarea crizei, fiind reafirmat angajamentul de a consolida producția globală de vaccinuri și de a accelera procesul de donare de vaccinuri către statele din afara UE cu cel puțin 100 de milioane de doze până la finalul anului. Consiliul European a făcut apel la continuarea eforturilor pentru asigurarea unui acces echitabil, la nivel global, la vaccinuri, și a exprimat sprijinul pentru rolul prioritar al mecanismului COVAX în acest sens.

În intervenția sa, Președintele Klaus Iohannis a reafirmat susținerea României pentru menținerea abordării coordonate, la nivel UE, atât cu privire la dimensiunea gestionării curente a crizei sanitare, cât și în ceea ce privește demersurile de relaxare graduală a măsurilor restrictive introduse de statele membre. Președintele României a evidențiat, totodată, importanța deosebită a continuării unui ritm accelerat al campaniilor de vaccinare, alături de creșterea eforturilor privind producerea şi asigurarea unor rezerve suficiente de vaccinuri la nivel european. Președintele Klaus Iohannis a salutat finalizarea negocierilor interinstituționale privind Certificatul digital COVID și a subliniat susținerea țării noastre pentru implementarea rapidă şi unitară a acestor certificate la nivel european. Președintele României a insistat asupra faptului că utilizarea acestui certificat nu trebuie să afecteze exercitarea dreptului fundamental al cetățenilor la libera circulație.

Cu privire la dimensiunea externă a acțiunii UE în contextul pandemiei de COVID-19, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat importanța solidarității la nivel internațional, context în care a reafirmat susținerea României pentru operaționalizarea cât mai rapidă a unui mecanism european de donare a vaccinurilor pentru sprijinirea statelor terțe, în special a partenerilor Uniunii din vecinătatea estică și din Balcanii de Vest. În acest context, Președintele României a menționat că țara noastră a donat Republicii Moldova peste 300.000 de doze și că urmează să doneze Ucrainei 100.000 de doze de vaccin.

Cu referire la schimbările climatice, șefii de stat și de guvern au reiterat concluziile Consiliului European din decembrie 2020 și au salutat acordul obținut recent în negocierile privind legea climatică. De asemenea, liderii europeni au invitat Comisia Europeană să lanseze pachetul de propuneri legislative „Fit for 55”, precum și să realizeze o evaluare detaliată a impactului de mediu, economic și social a acestuia la nivelul statelor membre UE. Totodată, șefi de stat și de guvern au salutat reluarea angajamentelor SUA față de prevederile Acordului de la Paris și au lansat un apel către partenerii globali, în special membrii G20, pentru creșterea nivelului de ambiție în acest domeniu, în perspectiva reuniunii COP 26 de la Glasgow.

În intervenția sa, Președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța asigurării unei înțelegeri comune la nivelul statelor membre și al instituțiilor europene cu privire la modalitatea cea mai potrivită pentru asigurarea tranziției ecologice, inclusiv din perspectiva contribuției și a implicațiilor pentru fiecare stat membru la atingerea obiectivelor europene.

În acest sens, Președintele României a evidențiat importanța elaborării unor analize de impact care să includă o evaluare la nivel social, economic și de mediu a acestor măsuri pentru fiecare stat membru. Totodată, Președintele Klaus Iohannis a reafirmat importanța unui cadru flexibil și just în raport cu toate statele membre pentru a asigura implementarea, de o manieră sustenabilă, a angajamentelor ambițioase asumate la nivel european în domeniul schimbărilor climatice. Președintele României a arătat, totodată, că efectele schimbărilor climatice nu cunosc granițe naționale, afectând toți cetățenii europeni deopotrivă, ceea ce face necesară acțiunea fermă și imediată pentru a limita aceste efecte. Președintele Klaus Iohannis a punctat că este obligatoriu să fie identificate soluțiile prin care eforturile în lupta împotriva schimbărilor climatice să fie repartizate echitabil între statele membre UE și să nu reprezinte un obstacol pentru dezvoltarea economică.

În cadrul reuniunii, liderii europeni au avut o dezbatere strategică cu privire la relațiile UE-Rusia. Șefii de stat și de guvern au condamnat acțiunile ilegale, provocatoare și disruptive ale Federației Ruse la adresa Uniunii și statelor sale membre și au reafirmat unitatea și solidaritatea Uniunii Europene, precum și sprijinul pentru Republica Cehă, respectiv pentru partenerii estici. Liderii europeni au invitat Înaltul Reprezentant și Comisia Europeană să prezinte un document care să conțină opțiuni de politică privind viitoarele relații cu Federația Rusă, în perspectiva reuniunii Consiliului European din luna iunie.

Președintele Klaus Iohannis a exprimat susținerea pentru o abordare unitară și solidară a Uniunii, bazată pe cele cinci principii directoare agreate anterior. De asemenea, Președintele României a susținut necesitatea elaborării unui document strategic al Uniunii, care să conțină opțiunile de politică privind abordarea viitoare a relațiilor cu Federația Rusă, apreciind necesară o implicare a Uniunii pentru consolidarea securității și stabilității partenerilor estici, prin toate politicile și instrumentele europene, și, în special, a Parteneriatului Estic.

Liderii europeni au condamnat ferm acțiunile recente de deturnare a zborului Ryanair la Minsk și reținerea de către autoritățile din Belarus a jurnalistului Roman Protasevich și a partenerei acestuia. În context, șefii de stat și de guvern au solicitat eliberarea imediată a celor doi, investigarea urgentă a incidentului aviatic, adoptarea de către Consiliul UE a unor sancțiuni suplimentare, inclusiv în domeniul economic, precum și adoptarea de măsuri pentru interzicerea zborurilor companiilor aeriene belaruse în spațiul aerian al UE, precum și a accesului acestora pe aeroporturile din Uniunea Europeană.

Președintele Klaus Iohannis a condamnat această acțiune de o gravitate excepțională și a susținut demararea urgentă a unei investigații internaționale care să determine circumstanțele producerii incidentului aviatic. De asemenea, Președintele României a solicitat identificarea unor măsuri ferme de răspuns.

Cu privire la relațiile UE cu Regatul Unit al Marii Britanii, liderii europeni au salutat intrarea definitivă în vigoare, de la 1 mai 2021, a Acordului Comercial și de Cooperare între UE și Regatul Unit, care, împreună cu Acordul de retragere și Protocoalele sale, oferă cadrul relațiilor dintre Uniune și Regatul Unit. Șefii de stat și de guvern au subliniat necesitatea implementării integrale și efective a celor două acorduri, evidențiind, totodată, necesitatea desfășurării relațiilor în condițiile unui echilibru permanent între drepturile și obligațiile partenerilor. De asemenea, liderii europeni au reafirmat faptul că relațiile cu Regatul Unit trebuie să rămână reciproc avantajoase, fără a afecta integritatea Pieței Unice, a Uniunii Vamale și a autonomiei decizionale a UE. Consiliul European a făcut apel la Regatul Unit să respecte principiul nediscriminării între statele membre UE.

De asemenea, liderii europeni au invitat Comisia Europeană să asigure implementarea completă a Acordurilor, fiind amintită și continuarea abordării unitare la nivelul Consiliului European a gestionării relațiilor cu Marea Britanie, cu accent asupra respectării drepturilor cetățenilor, condițiilor de concurență echitabilă și a pescuitului.

În intervenția sa, Președintele Klaus Iohannis a subliniat că este necesar ca cele două acorduri să fie puse în aplicare pe deplin și eficient. În egală măsură, Președintele României a reafirmat susținerea pentru principiile unității, solidarității, nediscriminării și asigurării unui tratament egal pentru toate state membre ale Uniunii, apreciind că respectarea acestora rămâne prioritară și în contextul noului parteneriat cu Marea Britanie.

Cu privire la evoluțiile din Orientul Mijlociu, liderii europeni au salutat încetarea focului, care ar trebui să pună capăt violențelor în regiune, fiind reiterat angajamentul ferm al Uniunii Europene pentru soluția celor două state, precum și pentru continuarea eforturilor, împreună cu partenerii internaționali, în vederea redemarării unui proces politic în regiune.

Marea Britanie. Guvernul solicită companiilor aeriene să evite spațiul aerian al Belarus, după ce un avion Ryanair a fost deturnat de guvernul de la Minsk și un jurnalist de opoziție aflat la bord a fost arestat.

Ministrul de Externe Dominic Raab a declarat în Parlament: “Pentru a asigura siguranța pasagerilor, am colaborat cu Ministrul Transporturilor pentru a emite o notificare către toate companiile aeriene din Marea Britanie, pentru a înceta zborurile din spațiul aerian din Belarus și pentru a suspenda permisul de operare al companiei aeriene de stat Belavia (Belarus) cu efect imediat”.

Dominic Raab a afirmat că nu există dovezi conform cărora a existat o amenințare cu bomba la bordul avionului Rynair, iar Roman Protasevich a fost reținut sub acuzații false. De asemenea, a susținut că ceea ce s-a întâmplat este o amenințare pentru zborurile de pretutindeni și solicită o întâlnire de urgență a Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) pentru a discuta acest lucru.

Raab a mai declarat în Parlament că Marea Britanie a impus sancțiuni asupra a 99 de persoane și entități din Belarus. “Marea Britanie va rămâne fermă în protejarea libertății mass-media, în respectarea dreptului internațional și în menținerea siguranței aviației civile internaționale”.

Reamintim că ieri un avion Ryanair care zbura de la Atena la Vilnius a fost interceptat și forțat să aterizeze de autoritățile din Belarus la Minsk, sub pretextul unei amenințări teroriste, dar, după aterizare, un jurnalist aflat la bord, opozant al regimului Lukașenko, a fost arestat.

Sursă: BBC.

Reacții dure la nivel european, după deturnarea avionului Ryanair de către autoritățile din Belarus. Liderii UE ar putea decide evitarea spațiului aerian al acestei țări de către avioanele comerciale, dar acest lucru ar îngusta culoarul spre țările baltice.

Într-o declarație telefonică la Digi 24, Adina Vălean a spus că liderii UE vor discuta chiar mâine măsuri ce vor fi luate împotriva Belarus, iar Comisarul pentru Transporturi va recomanda închiderea spațiului aerian al acestei țări pentru cursele aeriene.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a cerut discutarea imediată, luni, a unor sancțiuni pentru Belarus. “Deturnarea unui avion civil este un act de terorism de stat fără precedent. Nu poate rămâne nepedepsit ”, a scris el pe Twitter.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut ca toți pasagerii avionului să poată călători în Lituania. “Este absolut inacceptabil să forțezi zborul Ryanair de la Atena la Vilnius să aterizeze Minsk. TOȚI pasagerii trebuie să-și poată continua călătoria la Vilnius imediat și să le asigure siguranța. Orice încălcare a regulilor internaționale de transport aerian trebuie să aibă consecințe”, a scris von der Leyen pe Twitter.

Președintele lituanian, Gitanas Nauseda, a scris pe Twitter că avionul a fost “aterizat cu forța” și că “regimul din Belarus este în spatele acțiunii odioase”.

Zborul Ryanair se afla aproape de granița lituaniană, mai aproape de aeroportul din Vilnius decât de cel din Minsk.

Potrivit Washington Post, care citează surse diplomatice, dincolo de o decizie previzibilă de a impune un nou val de sancțiuni Belarus, oficialii europeni vor trebui să decidă dacă ar trebui sau nu să permită tranzitul aerian peste Belarus. Totuși, zborurile din Europa de Nord și de Est încearcă să evite spațiul aerian rus – inclusiv exclava Kaliningrad, iar dacă spațiul aerian din Belarus ar fi, de asemenea, interzis, tranzitul dinspre sudul Europei spre țările baltice ar trebui înghesuit pe un culoar aerian foarte îngust.

În această după amiază, aviația militară bielorusă a interceptat cursa Ryanair Atena-Vilnius și a forțat-o să aterizeze la Minsk, sub pretextul că la bord s-ar afla o bombă. După aterizare, un jurnalist aflat la bord, opozant al regimului Lukașenko, a fost arestat.

Sursă alternativă: Washington Post

UE se apropie de pragul de 40% persoane vaccinate din total adulți, dar România abia a depășit 25%. Doar 75 de mii de persoane vaccinate în ultimele 24 de ore, dintre care 26 de mii cu prima doză. În ciuda ieșirii miniștrilor Guvernului Cîțu să încurajeze veccinarea, sunt cele mai mici numere de după Paște.

Numărul persoanelor vaccinate cu cel puțin o doză a ajuns la 4,11 milioane, adică 21% din totalul populației și 25% din populația adultă.

În ultimele 24 ore s-au vaccinat cu prima doză în România 26.884 de persoane, cele mai multe (22.627) cu Pfizer. Vaccinul de la Johnson & Johnson (care nu necesită rapel) a urcat pe locul doi în topul preferințelor românilor, dar cu numai 2.875 de doritori, de vineri de la ora 17 și până sâmbătă la ora 17.

În total, azi s-au vaccinat 75.451 de persoane, dar 48.567 cu a doua doză. Situația prezentată de Graph.ro arată că sâmbătă, 22 mai, a fost cea mai slabă prezență la vaccinare de după 3 mai (zi liberă, după Paște), în ciuda faptului că premierul Cîțu a trimis toți miniștrii la centrele de vaccinare pentru a încuraja populația să se vaccineze.

Statistica ECDC, care ia în considerare procentul persoanelor vaccinate din totalul persoanelor adulte, arată că România (cu 25%) este acum pe penultimul loc, depășind doar Bulgaria și Letonia, în timp ce media Uniunii Europe se apropie de 40%. România stă ceva mai bine în privința procentului de persoane imunizate cu ambele doze, deoarece în celelalte țări europene vaccinurile încă nu sunt la liber pentru toate categoriile de vârstă.