Autoritățile anunță că în acest sfârșit de săptămână au loc trei maratoane de vaccinare cu serul Johnson&Johnson (care se face într-o singură doză) în Timișoara, Zalău și Miercurea Ciuc. În Oradea, Deva și Slatina au fost amenajate patru centre de tip drive-through, care folosesc același ser.

Anunțul a fost făcut de Comitetul de Vaccinare, pe pagina de Facebook. În postare, reprezentanții comitetului au oferit adresele unde au fost amenajate centrele de vaccinare.

Centre de tip Drive-Through:

  • Drive-Thru parcare Era Shopping Park Oradea, județul Bihor;
  • Drive-Thru Centrul Modular Piața ”Emanuil Gojdu” Oradea, județul Bihor;
  • Drive-Thru Shopping City Deva, județul Hunedoara;
  • Drive-Thru parcare Parcul Tineretului Slatina, județul Olt;

Maratoane ale Vaccinării:

  • Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc, județul Harghita;
  • Zalău Value Centre, județul Sălaj;
  • Centrul CRAFT Timișoara, județul Timiș.

De asemenea, în același mesaj, CNCAV a mai anunțat că au fost deschise 19 centre de vaccinare, în 17 județe.

Postarea integrală:

Un sfert din populația eligibilă din România a fost vaccinată cu cel puțin o doză de ser anti-Covid, iar una din cinci persoane este vaccinată cu schemă completă. Cele mai multe sunt din categoria de vârstă 60-69 de ani.

Autoritățile anunță că 25.14% din populația eligibilă (16+) este vaccinată cu cel puțin o doză (4.046.759 persoane), iar 19.18% din populația eligibilă (16+) este vaccinată cu schema completă (3.085.925 persoane). 74.85% din populația eligibilă (16+) este nevaccinată (12.044.803 persoane). 5.97% din populația eligibilă (16+) este vaccinată cu o singură doză (960.834 persoane).

Populația eligibilă pentru vaccinare este de 16.091.562 persoane.

Categorie de vârstă:

  • 16-19 ani: schemă completă de vaccinare 45.074 persoane; cu o singură doză 46.450 persoane; persoane nevaccinate 728.153.
  • 20-29 ani: schemă completă de vaccinare 238.432 persoane; cu o singură doză 142.024 persoane; persoane nevaccinate 1.676.185.
  • 30-39 ani: schemă completă de vaccinare 420.049 persoane; cu o singură doză 178.509 persoane; persoane nevaccinate 2.096.270.
  • 40-49 ani: schemă completă de vaccinare 576.468 persoane; cu o singură doză 191.276 persoane; persoane nevaccinate 2.252.048.
  • 50-59 ani: schemă completă de vaccinare 573.897 persoane; cu o singură doză 177.996 persoane; persoane nevaccinate 1.789.657.
  • 60-69 ani: schemă completă de vaccinare 682.600 persoane; cu o singură doză 142.136 persoane; persoane nevaccinate 1.674.469.
  • 70-79 ani: schemă completă de vaccinare 416.227 persoane; cu o singură doză 61.757 persoane; persoane nevaccinate 1.053.049.
  • 80+: schemă completă de vaccinare 133.178 persoane; cu o singură doză: 20.686 persoane; persoane nevaccinate 774.972.

Bacalaureat 2021. Probele de competențe lingvistice și digitale nu se vor susține nici în acest an, ci vor fi echivalate. Proiectul de ordonanță a fost adoptat în ședința de Guvern.

Ministerul Educației anunță că în ședința de Guvern de miercuri a fost adoptat proiectul de Ordonanță de Urgență prin care se echivalează/se recunosc următoarele probe pentru examenul de bacalaureat, în condițiile în care pandemia de coronavirus impune organizarea examenelor în condiții excepționale:

  • proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română.
  • proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale).
  • proba de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal.
  • proba de evaluare a competenţelor digitale.

Ministerul Educației va emite ordinul de aprobare a metodologiei de punere în aplicare a acestei măsuri în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgenţă.

Ministerul Apărării anunță că ultimii o sută de militari români au părăsit bazele din Afganistan, după 19 ani de misiuni desfășurate în cadrul NATO. Trupele aliate au început retragerea la 1 mai.

Ministerul Apărării a anunțat pe pagina de Facebook că ultimii militari român, din Batalionul de Protecţie a Forţei Jderii, au plecat de pe aerodromul afgan Kandahar și au încheiat astfel cei 19 ani de prezență în Afganistan.

Ultimii militari români și americani s-au adunat pe aeroport și s-au îmbarcat în avioane. Mașinile de luptă au părăsit pozițiile de apărare și au fost îmbarcate în aeronave C-17 Globemaster III.

De-a lungul anilor, România a participat la operațiunile Enduring Freedom, International Security Assistance Force (ISAF) sau Resolute Support, în calitate de partener al NATO. În cele aproape două decenii, peste 32 de mii de militari au fost prezenți în teatrul de operații Afganistan.

Retragerea coordonată a trupelor NATO a început la 1 mai, iar procesul se va încheia complet pe 11 septembrie.

Sursa foto: Facebook MApN.

Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de DNA, pentru trafic de influență, în dosarul privind obținerea invitației la inaugurarea lui Donald Trump, în 2017.

Procurorii DNA spun că între ianuarie și mai 2017, Dragnea a primit de la mai mulți oameni de afaceri foloase necuvenite pentru sine și pentru PSD. Astfel, prin trafic de influență, șeful PSD de la acea vreme și-a asigurat finanțarea necesară pentru a participa la evenimentele legate de învestirea președintelui american Donald Trump, câștigător al alegerilor prezidențiale în același an. Concret, în schimbul banilor, Dragnea a intervenit printre membrii guvernului de la acea vreme în sprijinul oamenilor de afaceri care i-au asigurat finanțarea.

Liviu Dragnea a primit un pachet de servicii în valoare de 250 de mii de dolari, plătiți parțial de un om de afaceri (comunicatul DNA nu îl identifică) ce a beneficiat ulterior de atenția Guvernului Grindeanu pentru a-i asigura “interesele de afaceri, în special din domeniul militar și al intelligence, pe care omul de afaceri român le avea în România.”

Totodată, procurorii mai arată că între mai și octombrie 2017, Dragnea și-a folosit influența pentru a-l determina pe Gherghe Dumitrescu, atunci consilier parlamentar, să plătească servicii de lobby pentru a-i facilita participarea la întâlniri cu înalți oficiali americani. Pentru acțiunile sale, procurorii spun că Dragnea a intervenit pe lângă ministrul de Externe de la acea vreme, Theodor Meleșcanu, pentru a-l numi pe Dumitrescu consul al României la Bonn. Și Dumitrescu a fost trimis în judecată.

Comunicatul integral:

”În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 32/VIII/3 din 14 ianuarie 2021, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate celor de corupție au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

DRAGNEA NICOLAE-LIVIU, aflat în stare de deținere, la data faptelor președinte al Camerei Deputaților și președinte al unui partid politic, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de:

– trafic de influență (două fapte),

– folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite,

persoană fizică, om de afaceri, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de cumpărare de influență,

două persoane fizice, oameni de afaceri, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de complicitate la cumpărare de influență,

DIMITRESCU GHEORGHE, la data faptei consilier parlamentar, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de cumpărare de influență.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:

I. În perioada ianuarie 2017 – mai 2017, inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu ar fi primit de la unul dintre oamenii de afaceri, foloase necuvenite pentru sine și pentru partid, constând în:

– asigurarea accesului la evenimentele din cadrul Ceremoniei de învestire a președintelui SUA, din perioada 17 – 21 ianuarie 2017, desfășurate la Washington D.C (S.U.A), în baza unui pachet de beneficii în valoare de 250.000 dolari, acces obținut prin intermediul unui om politic și de afaceri american, vicepreședinte al Comitetului Prezidențial de Inaugurare,

– asigurarea, cu ajutorul celorlalți doi oameni de afaceri, a unor servicii de lobby și consultanță politică în valoare de 30.000 USD, în favoarea partidului din care făcea parte. Banii respectivi ar fi fost plătiți, în luna mai 2017, de o societate offshore cu sediul în insulele Virgine Britanice și conturi bancare în Cipru, (controlată de omul de afaceri român cu ajutorul celorlalți doi oameni de afaceri).

De asemenea, inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu a mai acceptat de la același om de afaceri promisiunea unor foloase nepatrimoniale necuvenite constând în participarea, în perioada mai – iunie 2017, la două întâlniri (în final neconcretizate) cu înalți oficiali din SUA.

În acest context, inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu ar fi traficat, în favoarea omului de afaceri român, influența reală pe care o avea față de prim-ministrul și alți membri ai Guvernului României, promițându-i că îi va determina pe aceștia să îi asigure interesele de afaceri, în special din domeniul militar și al intelligence, pe care respectivul le avea în România.

II. În perioada mai – octombrie 2017, inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu și-ar fi folosit autoritatea și influența ce decurg din calitatea de președinte al unui partid politic față de inculpatul Dimitrescu Gheorghe, precum și față de alte două persoane, în scopul de a obține, în aceeași perioadă de timp, foloase necuvenite pentru sine și pentru partid, cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice, constând în servicii de lobby în valoare de 100.000 USD (din care 45.000 de euro ar fi fost achitați de inculpatul Dimitrescu Gheorghe). Serviciile respective ar fi fost prestate de o societate americană de lobby, pentru stabilirea și perfectarea unor vizite ale lui Dragnea Nicolae-Liviu cu înalți oficiali americani.

În schimbul foloaselor primite de la Dimitrescu Gheorghe, în perioada iunie – iulie 2017, inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu ar fi traficat în favoarea acestuia, influența reală pe care o avea asupra ministrului afacerilor externe, promițând că îl va determina pe înaltul demnitar să îl desemneze pe primul în funcția de consul general al României la Bonn, lucru care s-a și întâmplat.

În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra mai multor bunuri imobile ce aparțin inculpatului Dragnea Nicolae-Liviu.

Foto: Facebook Liviu Dragnea

Conflictul din Fâșia Gaza. Cel puțin 33 de persoane au murit duminică, printre care și 13 copii, în urma atacurilor aeriene israeliene. Este cel mai negru bilanț zilnic. De la izbucnirea conflictelor, 181 de persoane și-au pierdut viața în Gaza.

Este a șaptea zi de conflicte între israelieni și palestinieni. Israel a anunțat duminică că a bombardat casa liderului politic Hamas din Gaza, într-un val de atacuri aeriene. A dat publicități imagini video cu o bomba care a explodat în momentul în care a lovit o locuință acestuia, fără a preciza dacă Yahya Sinwar se afla sau nu în locuință. În același timp, în noapte de sâmbătă spre duminică, gruparea Hamas a trimis peste 130 de rachete din Gaza spre Israel, majoritatea fiind interceptate de scutul anti-rachetă al Israelului.

Conform autorităților din Gaza, atacurile israeliene de duminică dimineață au ucis 33 de persoane, printre care și 13 copii, dar purtătorul de cuvânt al armatei din Israel a precizat că va verifica informațiile. În total, de la izbucnirea violențelor, 181 de persoane, între care și 52 de copii, și-au pierdut viața în Gaza. Pe de altă parte, în Israel 10 persoane, inclusiv doi copii, au fost ucise în urma atacurilor cu rachete ale grupării Hamas.

Circa trei mii de rachete au fost lansate în mai puțin de o săptămână din Fâșia Gaza spre teritoriul Israelului, potrivit armatei israeliene, care precizează că o mare parte dintre acestea a fost interceptată. Premierul Primul israelian, Benjamin Netanyahu, a promis că va ”continua să răspundă cu forță” la atacurile cu rachete ale Hamas.

Atât Israelul, cât și Hamas, gruparea islamistă care conduce enclava, au declarat că își vor continua bombardamentele, după ce Israelul a distrus sâmbătă o clădire cu 12 etaje din orașul Gaza, care găzduia operațiunile media ale Associated Press din SUA și Al Jazeera din Qatar. Armata israeliană a declarat că clădirea era o țintă militară legitimă, deoarece găzduia birouri militare ale Hamas, însă AP a condamnat atacul și a cerut Israelului să prezinte dovezi. “Nu am avut nicio indicație că Hamas ar fi fost în clădire sau că ar fi activat în clădire”, a precizat AP într-un comunicat.

Ultimele bombardament vin cu câteva ore înainte de o ședință a Consiliului de Securitate al ONU, pe tema conflictului israeliano-palestinian. 

Surse alternative: BBC, Reuters.

Israelul este acuzat că a păcălit agențiile de știri că a început invazia în Gaza, pentru a atrage luptătorii Hamas în tuneluri, pe care apoi le-a bombardat masiv.

Toate agențiile de știri internaționale au raportat joi noaptea, târziu, că armata israeliană a intrat în Fâșia Gaza, după o postare pe Twitter a unui oficial militar. Ulterior, vineri dimineață, Armata a negat informația, dar în decursul nopții aviația israeliană a desfășurat ample operațiuni aeriene, care au vizat tunelurile în care luptătorii Hamas se ascunseseră.

Stratagema a fost ulterior descifrată chiar de presa israeliană, care a arătat că în 35 de minute, 160 de avioane au aruncat  circa 450 de bombe (80 de tone de explozibil), asupra rețelei numite de israeliani “Metroul din Gaza”.

Michael Stephens, specialist în Orientul Mijlociu la Royal United Services Institute, a declarat pentru BBC Radio 4 că “tactica a fost una foarte inteligentă”, armata reușind astfel să distrugă nu numai materialul de luptă ascuns în tunelurile pregătite de Hamas, dar și o parte din forța specială pregătită de organizație pentru un război de gherilă, ce ar fi urmat unei invazii reale.

Cel puțin 139 de palestinieni, între care 39 de copii au fost uciși săptămâna aceasta de atacurile aeriene israeliene asupra Fâșiei Gaza, ca răspuns la cele aproximativ două mii de rachete lansate de militanții Hamas asupra orașelor israeliene. Israelul a raportat că șapte persoane au murit, inclusiv un băiat de 6 ani și un soldat.

Sursă alternativă: Business Insider

Comitetul pentru Situații de Urgență a aprobat organizarea în acest weekend a patru evenimente culturale pilot (3 la București și unul la Cluj), la 70% din capacitatea spațiilor.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat o Hotărâre prin care aprobă organizarea și desfășurarea a patru evenimente test/pilot în domeniul cultural, în limita a maximum 70 % din capacitatea spațiului, cu respectarea măsurilor impuse de pandemie.

În urmă cu patru zile, Raed Arafat anunța că la astfel de evenimente, participarea va fi permisă doar pentru cei vaccinați sau pentru cei care se află în zilele 15-90 ulterioare confirmării cu Covid, sau în cazul prezentării unui test PCR efectuat cu 72 de ore înainte.

Cele patru evenimente sunt organizate la:

  • Opera Națională București, pe 14 mai 2021, în intervalul 19:00-21:00, Libera Musica (eveniment organizat la interior).
  • Teatrul Națională București, pe 15 mai 2021, în intervalul 19:00-21:00, Dineu cu Proști (eveniment organizat la interior).
  • Opera Națională Română Cluj-Napoca, pe 15 mai 2021 , în intervalul 19:00-21:00, Faust (eveniment organizat la interior).
  • Opera Națională București, pe 16 mai 2021, în  intervalul 19:00-21:00, Libera Musica, (eveniment organizat la
    exterior). Autoritățile precizează că, în eventualitatea unor condiții meteorologie nefavorabile, evenimentul va fi reprogramat pe data de 22 sau 23 mai 2021.

Hotarare CNSU Nr. 27 Din 14 05 2021 Evenimente Pilot

Anexă La Hot CNSU Nr. 27 Din 14.05.2021

 

SUA. Confruntat cu atacuri cibernetice în cascadă asupra administrației, infrastructurii și chiar asupra firmelor private, Joe Biden a semnat un ordin executiv care introduce reguli stricte și ridică nivelul de securitate cerut furnizorilor de software.

Ordinul prevede, printre altele, că sistemele IT ale agențiilor federale vor avea mecanisme de autentificare mai complexe și, totodată, vor fi obligate să cripteze toate datele de care dispun, în termen de șase luni. Casa Albă intenționează, de asemenea, să înființeze un “Comitet de revizuire a siguranței securității cibernetice”, care va analiza marile incidente cibernetice recente, de la SolarWinds și până la atacul de săptămâna trecută asupra celei mai mari conducte de transport a carburanților din SUA. 

Guvernul va lansa un proiect pilot al unui nou sistem de rating pentru softurile vândute administrației, iar acest sistem va putea fi testat și de către publicul larg. 

Pe lângă incidentul SolarWinds, catalogat ca fiind, probabil, cea mai amplă operațiune de spionaj cibernetic din istorie, Statele Unite s-au confruntat recent și cu spargerea (de către hackeri chinezi) a serverelor e mail furnizate companiilor private de Microsoft Exchenge, iar vinerea trecută Colonial Pipelines a fost nevoită să oprească cea mai importantă conductă de aprovizionare cu carburanți din SUA, provocând o criză de benzină și creșterea prețurilor. Conducta Colonial a fost repusă în funcțiune abia în această dimineață.

Sursă alternativă: Financial Times

București. STS anunță înființarea unui call center pentru aparținătorii pacienților cu Covid internați la ATI, la Institutul ”Marius Nasta”. 

Rudele și aparținătorii pot apela numerele 031.9472 și 031.433.5231 ori de câte ori au nevoie să afle informații despre starea de sănătate a celor dragi internați. Call center-ul va funcționa 7 zile din 7, în intervalul orar 8-13 și 14-20.

Serviciul a fost implementat la inițiativa unității medicale pe o platformă complexă și cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS). Apelurile aparținătorilor sunt preluate de studenții voluntari din cadrul Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București.

”Din păcate, în anumite situații, dar și în contextul actual, pandemic, în care volumul de muncă este foarte mare și mulți dintre noi, cei care facem parte din personalul medical, am ajuns aproape de epuizare, am observat o imposibilitate de a răspunde de fiecare dată prompt aparținătorilor acestor pacienți. Astfel, am decis să înființăm această linie telefonică, pentru a veni cât mai aproape de rudele celor internați la ”Marius Nasta” în stare gravă, în ATI COVID-19, și să le oferim toate detaliile despre pacienți.”, spune managerul Institutului, dr. Beatrice Mahler.