Marea Britanie. Exporturile de alimente și băuturi către Uniunea Europeană s-au înjumătățit în primul trimestru din 2021, față de anul trecut, pe fondul schimbărilor relațiilor comerciale, dar și al pandemiei.

Conform datelor furnizate de Federația pentru alimente și băuturi (FDF) din Marea Britanie, exporturile au scăzut cu 47% în acest an, față de 2020. Organizația spune că acest lucru a fost cauzat, în mare parte, de schimbările relațiilor comerciale ale Marii Britanii, dar și de pandemie. Cu toate acestea, guvernul a precizat că “este prea devreme pentru a trage concluzii ferme” cu privire la impactul Brexitului asupra situației.

Exporturile de alimente și băuturi din primul trimestru al acestui an, față de primele trei luni ale 2020, au scăzut în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană. Față de Irlanda, acestea au scăzut cu 71%, iar față de Spania și Italia cu 63%, respectiv 61%. În ultimele decenii, Marea Britanie a exportat mai multe alimente și băuturi către UE decât către celelalte țări din afara blocului comunitar, combinate. Cu toate acestea, având în vedere declinul din acest trimestru, exporturile către statele din afara Uniunii au reprezentat 55% din total. FDF spune că acest lucru nu s-a mai întâmplat de 20 de ani.

Este un semnal destul de clar al pierderilor cu care se confruntă producătorii din Marea Britanie pe termen lung, din cauza noilor bariere comerciale cu UE, a declarat șeful departamentului de comerț internațional din cadrul FDF, Dominic Goudie. Federația a explicat, totodată, că pandemia de Covid-19 este responsabilă pentru un declin de aproximativ 10-15% al exporturilor. 

Comparativ cu perioada pre-pandemică, primul trimestru al anului 2019, exporturile de brânzeturi din Marea Britanie către UE au scăzut cu 72%, iar cele de pește cu peste 50%.

Datele trimestriale raportate au fost, de asemenea, influențate și de decizia companiilor de a se aproviziona mai multe decât era necesar, înainte de schimbările legate de Brexit. Federația pentru alimente și băuturi spune că declinul este o combinație a acestor factori. 

La sfârșitul anului trecut, a luat sfârșit “perioada de implementare”, care a însemnat intrarea în vigoare a unor noi reglementări post Brexit și unor formalități vamale, față de Uniunea Europeană, fapt ce a avut un impact deosebit de semnificativ în ceea ce privește comerțul cu produse de origine animală. 

Sursa: BBC

Sursa Foto: Kosal Hor / Dreamstime

Italia impune o carantină de cinci zile persoanelor care vin din Marea Britanie, pe fondul răspândirii tulpinii Delta în Regat. Decizii similare au fost luate până acum și de România, Franța, Germania și Austria.

Roberto Speranza, ministrul italian al Sănătății, a declarat că din 21 iunie, cetățenii care vin din UK în Italia trebuie să facă un test pentru coronavirus și să intre în carantină pentru cinci zile. A mai anunțat că Italia își deschide granițele pentru vizitatorii din SUA, Canada, Japonia și alte state ale UE, cu condiția ca aceștia să facă dovada vaccinării sau să aibă teste Covid negative.

Decizia Italiei a fost luată la scurt timp după ce și Franța a hotărât să introducă o perioadă obligatorie de carantină pentru turiștii britanici. Și autoritățile austriece au anunțat marți că vor interzice zborurile directe și călătoriile în scop turistic, pentru cei ce vin din Marea Britanie, iar Germania a transmis astăzi că persoanele care vin din UK vor trebui să stea 14 zile în carantină, la sosirea în statul german.

Regatul Unit este singurul stat din Europa care încă figurează pe ”lista roșie” a României, astfel că persoanele care se întorc în țară intră în carantină. Excepție fac cei vaccinați.

Marea Britanie a raportat vineri o creștere de 79% a numărului cazurilor de infectare cu varianta Delta (indiană).

Sursa: Reuters.

Primarul Moscovei spune că orașul se confruntă cu o nouă variantă a coronavirusului, mai agresivă și mai infecțioasă. Este cel mai probabil vorba de varianta Delta (indiană). Se așteaptă ca astăzi să fie anunțat cel mai mare număr zilnic de infectări de la începutul pandemiei. Rușii refuză să se vaccineze.

Capitala rusă a raportat duminică 7.704 de noi infectări, cel mai mare număr într-o singură zi de la Crăciun, și aproape jumătate din cele 14.723 de cazuri înregistrate la nivel național.

Primarul Moscovei, Serghei Sobyanin, a declarat că numărul cazurilor de vineri va fi mai mare de nouă mii, cel mai mult înregistrat de la începutul pandemiei. Până la începutul lunii iunie, orașul a înregistrat rar mai mult de trei mii de noi cazuri pe zi.

“A sosit o nouă mutație, o nouă tulpină este activă. Este mai agresivă, este mai greu de recuperat, se răspândește mai repede. Este mult mai probabil să pătrundă în sistemul imunitar al unei persoane”, a spus Sobyanin, potrivit agenției de știri RIA, la o întâlnire cu sectorul HoReCa. Deși primarul nu a precizat la ce variantă a virusului s-a referit, șeful autorității pentru supravegherea sănătății consumatorilor, prezent și el la întâlnire, a declarat că numărul cazurilor de coronavirus atribuite variantei Delta (indiană), crește semnificativ în întreaga țară.

Municipalitatea își mărește rapid numărul de paturi din spitale, pentru a fi pregătită pentru un posibil aflux de pacienți. “Această dinamică este destul de neașteptată, dat fiind faptul că peste 60% dintre moscoviți fie au trecut deja prin boală, fie au fost vaccinați. Nu ne așteptam la o creștere a numărului de cazuri, ci la o scădere”, a mai spus Sobyanin. Totuși, doar 14% dintre moscoviți s-au vaccinat cu cel puțin o doză de vaccin, față de o rată de vaccinare de 11%, la nivel național, asta deși vaccinul Sputnik V a fost disponibil la liber încă din decembrie, la Moscova.

“Suntem foarte aproape de a lua decizii mai stricte, temporare, dar mai stricte”, a spus Sobyanin.

Autoritățile de la Moscova au anunțat ieri obligativitatea pentru fiecare instituție de a vaccina în cel mult o lună cel puţin 60% dintre angajaţii din comerț, educație, sănătate și transport public.

Sursă alternativă: The Telegraph

Foto: Olga Kuzmina / Dreamstime.com

Raport al Institutului de Cercetare a Calității Vieții: Mai mult de jumătate dintre români (56%) ar recomanda unei persoane apropiate să se vaccineze împotriva Covid-19. Persoanele cu studii superioare și vârstnicii, cei mai favorabili inoculării.

La un an și jumătate de la izbucnirea pandemiei, aproximativ 6% (între 800 de mii și 900 de mii) dintre cetățenii României “afirmă deschis că nu există noul coronavirus“, potrivit raportului Institutului.

Principalele rezultate ale cercetării:

  • 56% dintre cetăţeni ar recomanda unei persoane apropiate să se vaccineze împotriva coronavirusului. Categoriile de populaţie cele mai favorabile vaccinării sunt vârstnicii (67%) şi persoanele cu studii superioare (67%).
  • Aproximativ 15% din populație se opune vaccinării, adică circa două milioane de persoane.
  • Aproape jumătate dintre români (47%) cred că pandemia va mai dura cel puţin 2-3 ani, în timp ce aproape 30% sunt încrezători că se va încheia în anul 2021.
  • 34% dintre români consideră că în acest an mai puțin de jumătate din populația adultă va fi imunizată. Un procent similar consideră că peste 60% din adulți se vor vaccina în 2021, iar 29% consideră că între 55% și 59% dintre români vor face vaccinul până la începutul lui 2022.

Raportul “Pandemia Covid-19 şi vaccinarea: reprezentări sociale” a fost întocmit de Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) în colaborare cu Elicom, o firmă specializată în servicii de tip call-center, pe un eșantion de 1.023 de persoane. Marja de eroare este de +/-3,1% la nivelul întregului eşantion.

Sursă: Institutul de Cercetare a Calității Vieții

Israelul a efectuat din nou raiduri aeriene în Gaza, ca răspuns la lansarea unor baloane menite să provoace incendii în sudul țării. Atacurile, imediat după instalarea unui nou guvern și după desfășurarea unui marș al ultra-naționaliștilor evrei, în Ierusalimul de Est.

Armata israeliană a precizat că a atacat baze de antrenament ale Hamas din Fâșia Gaza, ca răspuns la provocarea a peste 20 de incendii, în câmp deschis, de către baloanele incendiare lansate de pe teritoriul palestinian. Este primul astfel de raid de la încheierea celor 11 zile de ostilități, de luna trecută.

Marți, mii de naționaliștii evrei au mărșăluit de la Poarta Damascului din Orașul Vechi al Ierusalimului (intrarea în cartierul arab) spre Zidul de Vest (sau Zidul Sfânt al iudaismului), atrăgând mânia și protestele palestinienilor. Poliția israeliană a îndepărtat cu forța protestatarii palestinieni de pe traseul marșului israelian, iar 33 dintre aceștia au fost răniți în urma ciocnirilor cu forțele de securitate israeliene.


Marșul Steagului este o paradă anuală în care grupărilor evreiești naționaliste sărbătoresc preluarea integrală a controlului asupra Iersualimului de către autoritățile israeliene, după “Războiului de șase zile” din 1967.

Incidentele, dar și raidul aerian în Gaza, vin la doar două zile după ce noul guvern de coaliție al Israelului a fost aprobat în Knesset, iar naționalistul ultra-religios Naftali Bennett a devenit prim-ministru, în locul lui Benjamin Netanyahu.

Sursă alternativă: Reuters

CNN: La summitul NATO, Joe Biden a discutat separat cu liderii României, Poloniei și Țărilor Baltice, în special cu privire la Rusia. I-a pus și în temă și cu intențiile sale legate de întâlnirea de mierucuri cu Vladimir Putin.

CNN citează surse din administrația SUA, care au precizat că președintele Biden a avut o întâlnire cu ușile închise cu Klaus Iohannis, Andrzej Duda, președintele Poloniei și cu liderii celor trei state baltice. Discuțiile s-au concentrat în principal pe Rusia, potrivit CNN, Biden comunicându-le că SUA vor “o relație stabilă și constructivă cu aceasta, dar și că vor răspunde în cazul activităților nocive ale Rusiei.

China, cu o mare implicare în proiectele de infrastructură, mai ales în Polonia, și Belarus, care a deviat forțat o cursă Ryanair, au fost de asemenea teme de discuție. Sursa, pe care CNN o caracterizează ca fiind “un înalt oficial al Administrației SUA” a mai precizat că Joe Biden i-a pus în temă pe liderii polonez și român despre intențiile sale la întâlnirea cu Putin, ce va avea loc miercuri, la Geneva, și a oferit un angajament de “a lua poziție în fața eventualelor amenințări ale Rusiei”.

Este de asemenea așteptată o întâlnire separată între Joe Biden și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan și chiar o conferință de presă separată a celor doi.

Sursa: CNN

Arad. Accident grav pe Autostrada A1, înainte de punctul de trecere al frontierei Nădlac II. Un microbuz cu turiști ucrainieni a intrat într-un tir staționat. A fost activat Planul Roșu de intervenție.

TIR-ul era staţionat în coloană, la doi kilometri de frontieră. În microbuz se aflau 17 pasageri ucraineni, 14 dintre ei au fost răniți, iar o persoană încarcerată a decedat. ISU Arad a activat Planul Roșu de intervenție. Poliţiştii fac cercetări pentru a stabili modul în care s-a produs coliziunea.

EURO 2020. Mijlocașul Christian Eriksen s-a prăbușit pe teren, fără a fi lovit, în timpul meciului dintre Danemarca și Finlanda. Medicii au încercat să îl resusciteze, dar nu este clar dacă au reușit. Meciul este deocamdată suspendat.

UEFA a transmis pe Twitter următorul text: În urma urgenței medicale în care a fost implicat jucătorul danez Christian Eriksen, a avut loc o întâlnire de criză cu ambele echipe și cu oficialii partidei, iar informații suplimentare vor fi comunicate la ora 19:45 CET. Jucătorul a fost transferat la spital și a fost stabilizat.

UEFA a decis reluarea meciului dintre Danemarca și Finlanda, după consultări cu ambele echipe.

Știrea în forma inițială

Fotbalistul danez Christian Eriksen s-a prăbușit pe teren în minutul 43 al primei reprize, fără a fi fost lovit. Au urmat minute de liniște tensionată, în care medicii au încercat să îl resusciteze, inclusiv cu un defibrilator, iar coechipierii lui, plângând, au făcut un zid în jurul său, pentru ca momentul să nu poată fi surprins de camerele de luat vederi.

Ulterior Christian Eriksen a fost scos pe targă de pe teren, iar meciul a fost suspendat. Nu se cunoaște starea lui. Fotbalistul are 29 de ani și joacă la Internazionale Milano.

Selecționata daneză joacă acest prim meci împotriva Finladei, acasă, pe stadionul din Copenhaga.

Israel. Coaliția de guvernare a încheiat protocolul de colaborare, iar noul cabinet urmează să fie învestit duminică. Pentru prima dată, coaliția include și un partid al minorității arabe.

În acordul semnat astăzi, partidele au stabilit în termeni clari care sunt limitele mandatului, notează Reuters. Asocierea include formațiuni din toată scena politică, de la extrema dreaptă la partide de stânga, și va pune capăt unei guvernări de 12 ani conduse de Benjamin Netanyahu.

Partidele se vor axa mai degrabă pe rezolvarea problemelor de ordin economic și social, decât să adreseze conflictul Israel – Palestina. Liderii au anunțat deja că funcția de premier va fi deținută prin rotație, o dată la doi ani, iar primul care va prelua funcția va fi naționalistul de extremă dreapta Naftali Bennett, care va fi urmat de centristul Yair Lapid.

Printre obiectivele noului executiv se numără: posibilitatea ca o persoană să fie premier pentru maximum două mandate, construirea unui nou spital, unui nou aeroport și a unei noi universități, asigurarea interesului statului în zonele ocupate din Cisiordania sau alocarea a 16 miliarde de dolari pentru orașele arabe, pentru a crește nivelul de trai și a scădea rata criminalității.

Sursa: Reuters.

Sursa foto: Facebook Benjamin Netanyahu.

A fost actualizată lista statelor cu risc epidemiologic. Franța a trecut în zona galbenă, iar Marea Britanie rămâne singurul stat din Europa pe lista roșie, din cauza răspândirii tulpinii indiene.

Potrivit hotărârii CNSU, față de săptămâna trecută, pe lista roșie au fost introduse Malaysia și Mongolia. Pe lista galbenă au ajuns Franța, Lituania, Georgia și Sint Maarten (săptămâna trecută fiind în zona roșie), dar și Tunisia, Republica Dominicană și Insulele Virgine ale SUA (săptămâna trecută pe lista verde). Față de săptămâna trecută, pe lista verde au fost introduse Estonia, Belarus, Bahamas și Cuba.

Nicio persoană vaccinată nu intră în carantină, indiferent de statul din care se întoarce în România, la fel și cetățenii care se întorc din țările de pe lista verde. Cei care vin din zonele galbenă și roșie intră în carantină, dar pot ieși din după zece zile, dacă în a opta zi au rezultat negativ la un test Covid și nu prezintă simptome asociate bolii. Totodată, sunt exceptați de la carantină și cei care vin din zonele galbene și prezintă un test PCR negativ, realizat cu maximum 72 de ore înainte.

Anexa Lista