Marea Britanie. Finala EURO 2020, dintre Italia și Anglia, disputată pe Stadionul Wembley, a fost un “eveniment de răspândire accentuată a coronavirusului”, din cauza numărului de noi infectări apărute în urma serii respective.

Serviciul de Sănătate Publică din Anglia a precizat că 2.295 de spectatori ar fi fost deja infectați cu coronavirus, iar alți 3.400 s-ar fi infectat in ziua meciului, pe 11 iulie 2021. 

EURO 2020 a fost o ocazie unică și este puțin probabil să asistăm la alte evenimente viitoare care vor avea un impact similar asupra numărului de cazuri de Covid. Cu toate acestea, datele arată cât de ușor acest virus se transmite în spații aglomerate, iar acest lucru ar trebui să fie un avertisment pentru toți”, a declarat Directorul adjunct al Serviciului de Sănătate Publică din Anglia, Jenifer Smith. 

Finala competiției, la care au participat aproximativ 67 de mii de persoane, a reprezentat, pentru Marea Britanie, prima finală de turneu internațional găzduită din 1966, când țara a câștigat Cupa Mondială. 

Alte evenimente pilot, desfășurate în ultimele patru luni, s-au soldat cu mult mai puține persoane testate pozitiv la coronavirus, iar cazurile noi de Covid au fost, în general, la limita sau chiar mai jos decât mediile naționale. 

Spre exemplu, în urma cursei de Formula 1, Marele Premiu al Marii Britanii, cel mai mare eveniment al țării din ultimul an și jumătate, la care au participat peste 350 de mii de persoane, s-au raportat doar 585 de cazuri de Covid. De asemenea, 881 de persoane au fost depistate pozitiv cu Covid în urma Turneului de tenis de la Wimbledon, la care au participat 300 de mii de persoane. 

Am demonstrat că putem reintroduce în siguranță competițiile sportive cu un număr masiv de spectatori, dar este important ca oamenii să rămână prudenți atunci când se află într-un spațiu foarte aglomerat”, a declarat Ministrul britanic al Culturii, Oliver Dowden.

Sursa: Reuters

Elon Musk spune că Tesla va construi un prototip de robot umanoid până anul viitor, care va fi capabil să efectueze sarcini repetitive și va fi conceput pe baza tehnologiei folosite acum pentru mașinile cu pilot automat.

”Se intenționează să fie prietenos, desigur, și să navigheze printr-o lume a oamenilor și să elimine sarcinile periculoase, repetitive și plictisitoare. Dacă un robot umanoid funcționează și poate îndeplini sarcini repetitive pe care doar oamenii le pot face astăzi, are șansa de a transforma economia mondială prin reducerea costurilor forței de muncă”, a spus Musk.

Musk a mai spus că robotul se bazează pe aceleași cipuri și senzori pe care mașinile Tesla le folosesc pentru funcțiile de pilot automat. Va avea o înălțime de aproximativ 1,73 m și o greutate de aproape 57 de kilograme. Va fi dotat cu un ecran în zona capului unde vor fi instalate camerele cu pilot automat, iar viteza de deplasare va fi de 8 km pe oră. Va putea să transporte 20 de kilograme și să ridice  68 de kilograme.

Cu toate acestea, Musk a avertizat că robotul ”probabil că nu va funcționa” la început.

Jurnaliștii americani remarcă faptul că Tesla Bot este un exemplu de spectacol al lui Musk, în care anunță că Tesla lucrează la produse interesante programate să apară peste ani de zile în viitor pentru a stimula susținătorii, inclusiv angajații, clienții și investitorii, însă, adesea, aceste anunțuri nu se concretizează conform cronologiei prevăzute. De exemplu, în aprilie 2019, Musk anunța că Tesla va avea un milion de ”robotaxi” autonome pe șosele în 2020, însă acestea nu există. În octombrie 2016, Musk a organizat un eveniment pentru a prezenta un produs pe care l-a numit ”Solar Roof”. Țiglele solare expuse s-au dovedit a fi doar conceptuale.

Sursă alternativă: CNBC

China. Președintele Xi Jinping vrea să demareze un program de “ajustare a veniturilor excesive și de redistribuire a bogăției în societate”. Cel mai probabil, una dintre măsuri va fi supraimpozitarea marilor companii și a cetățenilor cu venituri peste medie.

“Prosperitatea comună este prosperitatea tuturor oamenilor, nu prosperitatea câtorva persoane”, a spus Xi, care susține că acest nou program este un obiectiv de care depinde menținerea puterii Partidului Comunist.

Potrivit Xinhua, agenția de știri de stat, Xi le-a spus marilor lideri ai Partidului Comunist Chinez că guvernul trebuie să stabilească un sistem de redistribuire a bogăției în interesul ”echității sociale”. El a spus că este ”necesar să reglementăm în mod rezonabil veniturile excesiv de mari și să încurajăm oamenii și întreprinderile cu venituri mari să redistribuie mai mult în societate”.

Agenția de știri nu specifică cum plănuiește Xi să realizeze acest obiectiv, însă sugerează că guvernul ar putea lua în considerare supraimpozitarea sau alte modalități de redistribuire a veniturilor și a bogăției. Xi chiar a invocat necesitatea ”prosperității comune” în rândul poporului chinez ca fiind esențială pentru ca partidul să mențină puterea și să transforme țara într-o națiune ”pe deplin dezvoltată, bogată și puternică” până în 2049, când se va aniversa 100 de ani de existență a Republicii Chineze.

Sintagma ”redistribuirea bogăției” are o mare semnificație istorică în China, iar experții spun că folosirea ei de către Xi amintește de președintele Mao Zedong la mijlocul secolului trecut, când fostul lider comunist a pledat pentru reforme economice radicale pentru a lua puterea de la proprietari și fermieri bogați. După moartea lui Mao, China s-a angajat în decenii de liberalizare economică sub conducerea lui Deng Xiaoping. 

În 2019, numărul chinezilor bogați a depășit pentru prima dată numărul americanilor bogați. Conform CNN, această problemă pare să fie cea care l-a determinat pe Xi să ia în calcul noi măsuri. Marți, el a recunoscut că Partidul ”a permis unor oameni, unor zone, să se îmbogățească mai întâi” în urma reformelor sale economice care datează din anii 1970.

Autoritățile de reglementare chineze au acuzat în repetate rânduri sectorul privat că a creat probleme socioeconomice care ar putea potențial să destabilizeze societatea și să afecteze controlul partidului asupra puterii. CNN mai notează că represiunea față de mediul privat determină marile companii să privească cu scepticism posibilitatea de a investi masiv în China în următorii ani. Economia Chinei a dat deja semne de slăbiciune în ultima perioadă, iar datele publicate luni au arătat că redresarea țării este încetinită și rata șomajului în rândul tinerilor a crescut la cel mai slab nivel dintr-un an.

Sursă alternativă: CNN

Meteorologii au actualizat avertizarea anterioară de furtuni și instabilitate atmosferică și au emis un nou Cod Portocaliu pentru sudul, centrul și estul României, valabil de la ora 14 și până mâine dimineață.

Potrivit meteorologilor în intervalul 18 august, ora 14.00 – 19 august, ora 06.00, în nordul și estul Munteniei, cea mai mare parte a Dobrogei, sudul Moldovei, sud-estul Transilvaniei, precum și local în Carpații Meridionali și Orientali vor fi perioade cu vijelii puternice, cu rafale de peste 70-90 km/h, averse torențiale, frecvente descărcări electrice și grindină. Cantitățile de apă vor depăși 30-40 l/mp și izolat 50-70 l/mp.

Totodată, meteorologii au emis un Cod Galben de instabilitate atmosferică temporar accentuată valabil pentru perioada 18 august, ora 10 – 19 august, ora 8 pentru Iași, Bacău, Vaslui, Neamț, Harghita, Sibiu, Vâlcea, Teleorman, Giugiu, Constanța și București. Astfel, vor fi perioade în care instabilitatea atmosferică va fi accentuată și se va manifesta prin frecvente descărcări electrice, averse torențiale și pe alocuri vijelii și grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă vor depăși 25-40 l/mp.

Cod Portocaliu de caniculă și disconfort termic accentuat în patru județe din sudul țării, valabil pe tot parcursul zilei de astăzi. Temperaturile maxime vor urca la 38 – 40 de grade.

Meteorologii avertizează că, în județele Dolj, Olt, Teleorman și Giurgiu, temperaturile maxime se vor situa între 38 şi 40 de grade. Disconfortul termic se va menține deosebit de accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități.

Volumul total lucrărilor de construcții a crescut în prima jumătate a anului, dar cele de infrastructură a scăzut sub nivelul din perioada stării de urgență. Creșterea vine doar din sectorul rezidențial.

Potrivit Institutului Național de Statistică:

  • În luna iunie 2021, volumul lucrărilor de construcţii a crescut faţă de luna precedentă cu +11,4%, iar faţă de iunie 2020 cu +10% (serii brute);
  • În primele șase luni din 2021, volumul lucrărilor de construcţii a crescut faţă de perioada 1.I-30.VI.2020 cu +6,1% (serie brută);
  • Pe obiect de construcţii, în primele șase luni a fost înregistrată o creştere de +27% pe șantierele de clădiri rezidenţiale, în timp ce volumul lucrărilor în cazul clădirilor nerezidenţiale a scăzut cu -0,4%, iar cel al construcţiilor inginereşti (de infrastructură) a scăzut cu -0,1%.
  • Pe elemente de structură, lucrările de construcţii noi au crescut cu +14%. Scăderi s-au înregistrat la lucrările de reparaţii capitale (-10,6%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-7,6%).

Circulația vehiculelor cu masa totală maximă mai mare de 7,5 tone este interzisă azi pe autostrada A2 şi pe DN 7 Piteşti – Râmnicu Vâlcea – Veştem, DN 39 Agigea – Mangalia şi DN 22C Murfatlar – Cernavodă. Sunt exceptați transportatorii de persoane.

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române informează că circulația vehiculelor rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone, altele decât cele destinate exclusiv transportului de persoane, este interzisă astăzi 15 august 2021, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, pe Autostrada A2 Bucureşti – Constanța, pe DN 7 Pitești – Râmnicu Vâlcea – Veștem, pe DN 39 Agigea – Mangalia și pe DN 22C Murfatlar – Cernavodă.

Sindicatul Europol: Alcoolemia marcată de Florin Cîțu se traduce într-un litru de tărie (whiskey, vodcă) sau 5 sticle de vin. Fapta săvârșită nu este sub nicio formă o “simplă contravenție”, ci reprezintă o veritabilă infracțiune.

Premierul Florin Cîțu a recunoscut miercuri că, în urmă cu 20 de ani, a făcut două zile de arest în SUA, după ce a fost prins la volan sub influența băuturilor alcoolice și a precizat că a plătit la momentul respectiv “o amendă foarte mare”.

Sindicatul Europol arată astăzi că ”fapta săvârșită de Florin Cîțu nu este sub nicio formă o “simplă contravenție”, așa cum a încercat să o prezinte, ci reprezintă o veritabilă infracțiune”.

Postarea integrală a Sindicatului Europol pe Facebook:
Cum se traduce alcoolemia de 0,161 (BAC) marcată de Florin Cîțu, premierul României, la momentul în care a fost prins conducând în SUA:
– aproximativ 1 litru de tărie (whiskey, vodcă);
sau
– aproximativ 5 sticle (750 ml) de vin;
sau
– foarte multe sticle de bere (500 ml) băute în multe ore.
Fapta săvârșită de Florin Câțu nu este sub nicio formă o “simplă contravenție”, așa cum a încercat să o prezinte, ci reprezintă o veritabilă infracțiune.
Foto: Sindicatul Europol/Facebook.

SUA. Curtea Supremă a respins cererea câtorva studenți ai Universității din Indiana de a suspenda vaccinarea obligatorie pentru acces la cursuri. Decizia a fost luară de o judecătoare considerată ultra-conservatoare, numită de Trump pe finalul mandatului.

Judecătoarea Amy Coney Barrett, care este însărcinată cu soluționarea petițiilor de urgență din acea regiune a țării, nu și-a motiv decizia, pe care a luat-o fără a mai trimite cererea studenților către ceilalți judecători ai Curții Supreme. În pledoaria lor, aceștia arătaseră că li se încalcă dreptul constituțional la integritate corporală.

Este primul caz în care Curtea Supremă a SUA (dominată de conservatori) se pronunță asupra obligativități vaccinării, după ce cererea studenților din Indiana fusese respinsă atât de un judecător de federal, cât și de o curte de apel.

În luna mai, Universitatea din Indiana a impus obligativitatea vaccinării pentru toate cadrele didactice, toți studenții și personalul nedidactic, cu excepția cazurilor în care poate fi invocat un motiv medical sau unul religios.

Decizia judecătoarei Barrett este cu atât mai surprinzătoare cu cât aceasta, cunoscută pentru viziunea “originalistă” (în sensul original, de la adoptare) asupra Constituției SUA, a fost numită de Donald Trump la Curtea Supremă cu câteva zile înainte de alegerile din noiembrie 2020. În SUA are loc acum o amplă dezbatere, între democrați și conservatori, privind vaccinarea obligatorie. În timp ce universități și companii din unele state impun angajaților să se vaccineze, în altele, dominate de republicani, parlamentele locale au legiferat interzicerea unei astfel de obligații.

Sursă alternativă: Washington Post

Agenția Europeană a Medicamentului investighează trei posibile efecte secundare apărute în urma administrării vaccinurilor împotriva Covid ale Pfizer şi Moderna. Reacţiile adverse au fost raportate de un număr mic de persoane.

”Trei reacții raportate de un număr mic de persoane după vaccinarea împotriva Covid-19 cu vaccinurile Pfizer şi Moderna sunt studiate pentru a evalua dacă sunt posibile efecte secundare”, a anunţat miercuri Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA).

Cele trei reacții studiate sunt eritemul multiform (o formă de alergie a pielii), glomerulonefrita sau inflamaţia rinichilor şi sindromul nefrotic, o afecţiune a rinichilor caracterizată de pierderi de proteină prin urină.

Până pe 29 iulie, potrivit EMA, în Spațiul Economic European au fost administrate peste 43,5 milioane de doze de vaccin Moderna și 330 de milioane de doze de Pfizer.

Luna trecută, EMA a găsit o posibilă legătură între inflamația cardiacă, o reacție adversă foarte rară și vaccinurile bazate pe tehnologia ARN mesager. Cu toate acestea, autoritatea de reglementare europeană și Organizația Mondială a Sănătății au subliniat că beneficiile acestor vaccinuri depășesc orice riscuri.

Agenția nu a precizat câte persoane au raportat noile reacții adverse, dar a spus că a solicitat mai multe date companiilor producătoare. EMA nu a recomandat deocamdată modificări ale etichetării vaccinurilor, ci a dezvăluit noile evaluări ca parte a actualizărilor de rutină la secțiunea de siguranță a bazei de date a tuturor vaccinurilor autorizate. 

De la începutul campaniei de vaccinare, după administrarea a 43,5 milioane de doze de vaccin Moderna în UE, au fost raportate un total de 48.788 de reacții adverse, iar după administrarea a 330 de milioane de doze de vaccin Pfizer au fost raportate în total 244.807 de reacții adverse.