Analiză. Rachetele hipersonice, precum cea pe care Coreea de Nord afirmă că a testat-o în această dimineață, reprezintă o nouă clasă de armament, încă puțin cunoscută. Au intrat în serviciu în ultimii 10 ani și au pretenția de a păcăli orice scut antirachetă.

Rachetele hipersonice sunt diferite atât de rachetele de croazieră (care zboară la viteze joase și la altitudini mici) cât și de rachetele intercontinentale, care ajung până la altitudini de mii de kilometri, în afara spațiului terestru. Întreaga lor filozofie este diferită, la fel și performanțele, care nu mai lasă timp de reacție și de interceptare.

Se știe că sunt două tipuri de rachete hipersonice – unul, care presupune lansarea rachetei de la bordul unei alte rachete, balistice, de dimensiuni mai mari (tehnologie dezvoltată de China, Rusia și posibil și de Coreea de Nord), iar un al doilea tip de rachete hipersonice, care presupun lansarea de la bordul unui bombardier strategic (cazul tehnologiei SUA). Spre deosebire de rachetele intercontinentale, rachetele hipersonice ajung doar până la marginea atmosferei (100 km altitudine), de unde se întorc apoi la altitudini mai joase, cu viteză comparabilă, dar cu o traiectorie mai puțin predictibilă, fiind dirijabile.

În toate variantele, în faza de reintrare în atmosferă vehiculul hipersonic se detașează de motoarele de rachetă și accelerează datorită gravitației până la viteze cuprinse între șase mii de km/h (mach 5) și 33 de mii de km/h (Mach 27). Conform Ministerului Rus al Apărării, cea mai mare viteză atinsă de o rachetă hipersonică ar fi fost de 33,340 km/h, dar această informație este neverificată. După eliminarea motoarelor, modulul hipersonic coboară și călătorește la altitudini de doar câteva zeci de kilometri, fiind mult mai greu de detectat decât rachetele balistice intercontinentale, a căror altitudine foarte înaltă le face ușor de identificat.

Dar cea mai importantă caracteristică a rachetelor hipersonice, pe lângă viteza foarte mare, este că pot efectua manevre în perioada în care sunt în zbor în atmosferă, putând astfel evita calcularea traiectoriei (ca în cazul rachetelor balistice) de către scuturile anti-rachetă sau putând induce în eroare inamicul în legătură cu ținta vizată. Totuși, din cauza faptului că partea finală a zborului este fără motoare, fiecare eventuală schimbare de direcție vine cu un cost important de viteză și de timp până la țintă.

Această combinație de viteză și manevrabilitate reprezintă marele avantaj al rachetelor hipersonice – capabilitatea de a trece chiar și de cele mai avansate sisteme anti-rachetă existente sau care sunt acum în faza de testare. Totuși, asemenea sisteme complexe de rachete sunt extrem de scumpe și de dificil de dezvoltat, necesitând studii de aerodinamică, dar și de rezistență a materialelor foarte avansate. În momentul de față, doar China și Rusia au asemenea rachete operaționale, în timp ce despre versiunea americană (AGM183 Arrow) se știe că este abia în faza de testare.

Versiunea rusească, numită Avangard, a fost prima oară testată în 2015 și primul regiment înarmat cu aceste rachete a intrat în serviciu militar activ la sfârșitul lui 2019. Versiunea chinezească, numită DF-ZF, a fost testată pentru prima dată în 2014 și prezentată în cadrul unei parade din 2019.

În legătură cu presupusa rachetă hipersonică lansată de Coreea de Nord în această dimineață, experții din Coreea de Sud au sugerat că există șanse foarte mari ca aceasta să fie în realitate un fals, o acțiune de propagandă. Coreea de Nord este cunoscută pentru exagerările capabilităților sale militare, atât în timpul paradelor militare cât și în comunicatele oficiale. Informațiile militare sud-coreene au lansat pe surse informația că respectiva rachetă, prezentată ca hipersonică, ar fi atins în realitate doar o viteză de Mach 2,5 (deci numai supersonică), iar dacă într-adevăr ar fi trebuit să ajungă la viteze mai mari, atunci testul poate fi considerat un eșec.

Coreea de Nord are un PIB de aproximativ 18,5 miliarde de dolari (de zece ori mai mic decât cel al României, este în realitate mai mic decât cel al Afghanistanului), iar bugetul militar din care sunt dezvoltate aceste rachete, deși cu o pondere mare în totalul PIB, este de 3,6 miliarde de dolari, sub cel al României, al Danemarcei sau al Marocului.

Sursă foto: Imgur.

Pagina oficială a Comitetului Național de Vaccinare (CNCAV) trage un semnal de alarmă: “Situația este foarte gravă!” În România au fost raportate în ultimele 24 de ore de 2,6 ori mai multe decese decât media Europeană și de șase ori mai multe decât media mondială.

Într-un mesaj neobișnuit de direct pentru o pagină care de obicei postează comunicate oficiale, platforma națională de informare cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19, gazduiește o analiză simplificată a cifrelor bilanțului din 28 septembrie. 
“Când vom înțelege cu toții că situația este cât se poate de gravă?
Suntem pe locul 6 în lume și pe 2 în Europa la decese COVID-19 în ultimele 24 de ore.”
  • Avem peste 10.000 de persoane internate în spital, din care aproape 300 sunt minori.
  • Peste 1.000 de persoane sunt internate în ATI și luptă împreună cu medicii pentru viețile lor.
  • România a ajuns pe locul 6 în lume și pe 2 în Europa ca număr de decese raportate astăzi.
  • Din totalul deceselor raportate astăzi în lume, decesele din România reprezintă 5%. Din totalul deceselor raportate astăzi în Europa, decesele din România reprezintă 11.5%.
Da! Situația este foarte gravă! Haideți, totuși, să normalizăm cifrele ca să punem în context! De ce? Tocmai ne comparăm cu state care au cu mult mai mulți locuitori. Decese/milion de persoane:
  • În România au fost raportate astăzi de 2,65 de ori mai multe decese decât media europeană.
  • În România au fost raportate astăzi de 6.34 de ori mai multe deecese decât media în lume.
Număr de cazuri/ milion de persoane:
  • În Romania au fost raportate astăzi de 2,2 ori mai multe cazuri noi decât media europeană.
  • În România au fost raportate astăzi de 6 ori mai multe cazuri decât media în lume.
Acoperirea vaccinală (raportată la întreaga populație – nu doar populația eligibilă)
Europa: vaccinați complet 52% și încă 4.5% cu prima doză.
Lume: vaccinați complet 33% și încă 12% cu prima doză.
România: vaccinați complet 28% și încă 1% cu prima doză.

SUA. Joe Biden (78 de ani) s-a vaccinat cu a treia doză de ser anti-Covid Pfizer, la opt luni după ce a primit a doua doză. Este printre primii șefi de stat care au primit doza suplimentară.

Biden a primit primele două doze de vaccin Covid-19 pe 21 decembrie, respectiv 11 ianuarie, iar în luna august anunța că el și soția sa, Jill, vor face a treia doză cât mai curând posibil după autorizare. Biden va împlini 79 de ani pe 20 noiembrie, iar soția sa a împlinit 70 de ani pe 3 iunie.

Știm că pentru a înfrânge această pandemie și pentru a salva vieți trebuie să ne vaccinăm. Deci, vă rog să faceți ceea ce trebuie. Vă rog să vă vaccinați. Vă poate salva viața și poate salva viețile celor din jur”, a declarat Biden înainte de administrarea celei de-a treia doze. 

Președintele SUA a adăugat că marea majoritate a americanilor fac ceea ce trebuie, 77% dintre adulți primind cel puțin o doză de vaccin anti-Covid. Despre cei 23% care nu au fost inoculați, Joe Biden a spus că “acea minoritate distinctă cauzează foarte mult rău pentru restul țării”. “Aceasta este o pandemie a nevaccinaților. De aceea merg înainte cu cerințele vaccinării oricând pot”.

Vineri, CDC a recomandat a treia doză doar adulților în vârstă, rezidenți ai unităților de îngrijire pe termen lung și unor persoane cu probleme grave de sănătate. Însă dr. Rochelle Walensky, șefa Centrului a avut o opinie separată față de poziția oficială și a recomandat efectuarea unei a treia doze pentru un grup mai larg de persoane, inclusiv celor cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani, care prezintă un risc crescut de a se infecta cu Covid-19 din cauza locurilor lor de muncă. 

Potrivit datelor CDC, 213 milioane de americani (64% din totalul populației) au fost inoculați cu cel puțin o doză, iar 183 de milioane (55%) au făcut și rapelul.

Sursă alternativă: CNN

Alegeri legislative în Germania. UPDATE: Partidul SPD (Olaf Scholz) a obținut până acum 25,8% din voturi. Partidul CDU, al cărui candidat este Armin Laschet (susținut de Angela Merkel), se plasează acum pe locul doi, cu 24,2% din voturi. Partidul Verzilor este cotat cu 14,3%.

UPDATE: În urma primelor rezultate, Partidul SPD este cotat cu 25,8% din voturi , la foarte mică distanță față de partidul Angelei Merkel, CDU, care a obținut până acum 24,2% din voturi.

Armin Laschet, candidatul partidului CDU a declarat că nu este mulțumit cu rezultatul obținut: “Eram conștienți că scorul va fi strâns. Rezultatul nu este însă sigur, dar nu este unul cu care să ne putem mulțumi”.

Partidul Angelei Merkel a obținut cel mai slab rezultat din istoria CDU.

Pe de cealaltă parte, Olaf Scholz, candidatul SPD la funcția de cancelar al Germaniei, spune că rezultatul obținut este favorabil. Acesta a descris rezultatul drept un mare succes: Sunt mulțumit cu modul în care cetățenii germani au votat”.

Anna Baerbock (candidatul Verzilor) spune că rezultatul obținut (14,3%) este “fantastic”, iar acesta arată că țara vrea ca următorul guvern să se axeze pe problema schimbărilor climatice.

Știrea inițială:

Merkel nu a mai candidat pentru funcția de cancelar, pe care a deținut-o în ultimii 16 ani.

Partidul SPD, al cărui candidat pentru funcția de premier este Olaf Scholz a obținut 25% din voturi, la egalitate cu partidul Angelei Merkel, CDU, care îl propune pe Armin Laschet pentru funcția de cancelar al Germaniei. Partidul Verzilor, al căror candidat este Annalena Baerbock, a obținut 15% din voturi. AfD a obținut 10%, iar FDP este cotat cu 11 procente. Partidul de Stânga are 5% din opțiunile electoratului. 

Urnele s-au închis la ora 19:00 (ora României). 

După anunțarea rezultatelor, un guvern nu poate fi stabilit imediat, deoarece o coaliție trebuie formată. Până la momentul formării coaliției, Angela Merkel va rămâne în funcție.

În ultimele sondaje, candidatul social-democrat Olaf Scholz era cotat cu prima șansă în alegerile de astăzi, urmat de Armin Laschet (CDU) și Annalena Baerbock, candidatul Partidului Verzilor. 

Din partea CDU, partidul actualului cancelar, a candidat la alegerile de astăzi Armin Laschet, în vârstă de 60 de ani. Acesta fusese criticat anterior după ce camerele de filmare l-au surprins râzând în fundal în timp ce președintele german Frank-Walter Steinmeier susținea un discurs în regiunile devastate de inundațiile masive din această vară. De asemenea, Armin Laschet a omis astăzi să își ascundă buletinul de vot, astfel că votul a fost vizibil în fața camerelor, contrar Codului Electoral german. Cu toate acestea, autoritățile au decis că votul este valid și nu a fost anulat. 

Pentru social-democrați a candidat Olaf Scholz (63 de ani), vice-cancelar și ministrul Finanțelor în guvernul de coaliție al Angelei Merkel. Scholz, descris de presă ca moderat dar necarismatic, a dominat în ultimele sondaje, fiind favoritul la preluarea funcției de cancelar. 

Annalena Baerbock, în vârstă de 40 de ani, a candidat pentru Partidul Verzilor, susținător al unei politici fiscale europene comune pentru a sprijini investițiile în mediu, cercetare, infrastructură și educație. 

Astfel, după formarea coaliției, Angela Merkel își va încheia cariera de 16 ani de conducere a celei mai puternice economii din Europa. O sinteză a mandatului acesteia poate fi citită aici.

Florin Cîțu, după câștigarea alegerilor pentru șefia PNL: Vrem să refacem parteneriatul cu USR PLUS, dar să renunțe la alianța cu AUR. Moțiunea PSD, dacă nu are voturile USR, nu are cum să treacă. Nu văd altă guvernare fără USR PLUS, UDMR și minoritățile naționale.

Premierul Florin Cîțu a declarat, după câștigarea alegerilor interne din PNL, că își dorește refacerea alianței cu USR PLUS și UDMR.

PNL va fi o forță motrică ce va schimba România în bine. Nu există varianta unui guvern cu PSD. Vrem să refacem parteneriatul cu USR PLUS, dar să renunțe la alianța cu AUR.  Moțiunea PSD, dacă nu are voturile USR, nu are cum să treacă.

Am fost un partener onest și transparent. După rezultatului congresului USR PLUS, vom fi iar la masa discuțiilor. După votul din 2 octombrie, lucrurile vor fi diferite. Nu văd altă guvernare fără USR PLUS, UDMR și minoritățile naționale.

Ludovic Orban are un rol important în PNL, contăm pe experiența sa. PNL are un parteneriat puternic cu Klaus Iohannis, parteneriat care este garantul guvernării PNL până în 2024. PNL este un partid viu. A fost o campanie adevărată, foarte dificilă, se putea și altfel, dar nu va afecta unitatea partidului.  Multe din mesajele lui Orban din această campanie i-au radicalizat pe susținătorii domniei sale. Acest lucru nu l-a ajutat, în opinia mea.

Referitor la sondajele care arată că PNL a scăzut, ne-am erodat în campanie, dar nu mult. Acestea au si o marjă de eroare. Avem timp să construim, ținta noastră e să câștigăm toate alegerile din 2024. Era clar că PNL nu mergea în direcția bună. Prin migrație politică nu poți face lucruri bune. Orice negociere în coaliție o să fie altfel. Cumva se rupea discuția între președintele partidului și premier. Nu funcționa cum era acum. Lucrurile se vor schimba”, a declarat noul președinte al PNL.

SUA. Casa Albă cere tuturor contractanților care lucrează pentru administrația americană să fie complet vaccinați anti-Covid până pe 8 decembrie.

Potrivit unui document oficial întocmit de biroul pentru management și buget al Casei Albe, citat de agenția Reuters, data de 8 decembrie este prevăzută ca termen-limită până la care milioanele de contractanți și subcontractanți trebuie să fie imunizați cu schema completă.

Conform biroului pentru management, această condiție va însemna o reducere a absenteismului de la muncă, o scădere a costului cu forța de muncă și va spori eficiența lucrătorilor.

Președintele Joe Biden a semnat încă de pe 9 septembrie un ordin executiv în acest sens, însă companiile au amânat implementarea, în așteptarea unui ghid de îndrumări. 

În urmă cu aproape două săptămâni, Casa Albă a anunțat că angajații federali (peste două milioane) vor fi nevoiți să se vaccineze anti-Covid, pentru a-și păstra locul de muncă. Armata a confirmat deja că aplică ordinul, precizând că sunt scutiți cei care invocă motive medicale și religioase întemeiate.

Sursa: Reuters

Business Insider: Două e-mailuri indică faptul că Hunter Biden, fiul președintelui SUA, a solicitat în perioada în care tatăl său ocupa funcția de vicepreședinte două milioane de dolari anual pentru a ajuta la recuperarea a miliarde de active libiene înghețate de administrația Obama.

Acțiunile administrației Obama s-au desfășurat în timpul guvernării lui Muammar Gaddafi. Ulterior, în 2015, după plecarea de la putere și decesul lui Gaddafi, doi democrați cu afaceri în Golful Persic l-au propus pe Hunter Biden intermediar al cauzei lor. Business Insider a obținut două e-mailuri din care reiese că acordul cu Libia nu a fost niciodată finalizat. Documentele oferă însă o imagine asupra traficului de influență care se regăsește în  guvernul american și al legăturilor politice ale lui Hunter Biden, exploatate în special prin prisma relației dintre Hunter și tatăl său, vicepreședinte la acea vreme.

Mai exact, primul e-mail datează din 28 ianuarie 2015 și a fost trimis de Sam Jauhari, un donator democratic cu afaceri din Golful Persic, care ajuta la conducerea proiectului din Libia. A fost adresat șeicului Mohammed al-Rahbani, un alt donator al campaniei lui Obama implicat în afacere. 

În mesajul respectiv, Jauhari a scris despre avantajele pe care Hunter Biden le-ar aduce părților implicate, dar și despre cele cerințele acestuia: “Vrea două milioane de dolari pe an, plus comision de succes. Vrea să își angajeze oamenii proprii. Tatăl lui urmează să decidă dacă să candideze sau nu [la președinție]. Aspectele sale pozitive sunt că este președintele Programului Alimentar Mondial al ONU, are acces la stat, la trezorerie și de când călătorește cu tatăl este conectat peste tot în Europa și Asia, unde MQ [Muammar Gaddafi] și LIA [Libya Investment Authority] au înghețat banii. El a spus că are acces la cel mai înalt nivel din China și că poate ajuta acolo. Trăsăturile sale negative sunt că este alcoolic, dependent de droguri – a fost dat afară din armata SUA pentru cocaină, are nevoie constant de bani, și multe altele. Ar trebui să ne întâlnim la Gstaad sau la Londra pentru a decide următorii pași”.

Potrivit Business Insider, cel puțin un aspect al evaluării lui Biden de către Jauhari este eronat: Hunter Biden a servit în Marina SUA, nu în Armată, și nu s-a confirmat niciodată că testul pozitiv al lui Biden pentru cocaină a fost motivul pentru a fost trecut în retragere.

Poziția lui Biden la Națiunile Unite a însemnat că se bucură de accesul față în față cu șefii de stat, iar oferta aparentă a lui Biden de a oferi “acces la cel mai înalt nivel” în guvernul chinez este, de asemenea, importantă. China, care încerca să-și consolideze poziția în Africa, fusese o sursă specială de frustrare pentru noul guvern al Libiei, care se lupta să elibereze 15 miliarde de dolari în active străine ce fuseseră înghețate de Obama în timpul regimului Gaddafi. În 2013, potrivit The New Yorker, Hunter Biden călătorise cu tatăl său într-o vizită oficială la Beijing, unde aranjase ca vicepreședintele să se întâlnească cu unul dintre partenerii săi de afaceri în holul hotelului delegației americane.

Al doilea email, din 26 februarie 2016, indică faptul că discuțiile cu Hunter au continuat și în anul următor. Jauhari și al-Rahbani primesc un raport al lui John Sandweg, un avocat din Washington. Sandweg a contactat echipa lui Biden despre acordul cu Libia: “Am vorbit ieri cu echipa lui HB [Hunter Biden]. Sunt interesați de proiect, dar au subliniat că pentru ca aceștia să se implice, echipa (lobbyiști, avocați și PR) ar trebui să fie formată dintr-un un grup mic de oameni cu care au o relație strânsă. Nu doresc ca un grup mare să fie implicat și vor doar persoane cu care au o relație strânsă, datorită sensibilităților din jurul implicării lor”. Sandweg a confirmat pentru Insider informația: Au indicat că o vor lua în considerare și am transmis mesajul înapoi, dar Jauhari a angajat o firmă de avocatură diferită”.

În trecut, atât Joe, cât și Hunter Biden au spus în repetate rânduri că nu au discutat niciodată despre clienții mai mici ai lui Biden și nu există dovezi că Hunter Biden și-a folosit vreodată relația cu tatăl său pentru a livra ceva substanțial clienților săi.

În ceea ce privește e-mailurile provenite din laptopul lui Hunter Biden, dintre care unele se refeă la eforturile sale bine recompensate în calitate de membru al consiliului de administrație al Burisma, o companie de gaze din Ucraina, nici familia Biden și nici Casa Albă nu le-au contestat autenticitatea. “The Bidens”, o nouă carte lansată marți, confirmă că cel puțin unele dintre ele sunt autentice.

Articolul integral pe Business Insider.

Relația dintre Franța și SUA, detensionată după o discuție telefonică între Joe Biden și Emmanuel Macron. Președintele american a recunoscut că ar fi trebuit ca Franța să fie informată de negocierile cu Australia pentru submarine nucleare. Ambasadorul francez va reveni la Washington săptămâna viitoare.

Birourile de presă ale celor doi președinți au anunțat că aceștia vor purta un dialog pentru reconstruirea încrederii și că se vor întâlni la finalul lunii octombrie, în Europa. Totodată, se arată în declarația comună, SUA s-au angajat să sprijine misiunile antiteroriste demarate de țările europene în regiunea africană Sahel.

Reprezentanții biroului de presă al președintelui Macron declarau, înainte de convorbirea telefonică a celor doi lideri, că lui Biden îi vor fi cerute clarificări despre modul în care a fost negociat contractul dintre SUA și Australia, fără implicarea Franței, care avea deja un acord cu Asutralia.

CNN notează că relațiile dintre cele două state au ajuns în cel mai tensionat punct al ultimilor aproape 20 de ani, de la invazia americană în Irak. Președintele Emmanuel Macron a decis să nu participe la cea de-a 76-a adunare ONU, la New York, întâlnire la care Biden a discutat în persoană cu premierul Australiei, Scott Morrison, dar și cu Boris Johnson. De altfel, Morrison a declarat că nu va vorbi cu Macron, cât timp se află la lucrările ONU, întrucât nu consideră momentul a fi oportun.

Săptămâna trecută, ministrul francez al Afacerilor Externe declara că decizia Australiei de a anula contractul pentru achiziția a 12 submarine franceze, în favoarea contractului american, este ”o lovitură pe la spate”. Două zile mai târziu, diplomația franceză anunța ca ambasadorii din SUA și Australia au fost rechemați de la posturi.

Sursă alternativă: CNN

Germania. Luare de ostatici pe autostrada A9, în Bavaria, la sud de Nürnberg. După ore de negocieri, poliția a arestat un bărbat care îi luase ostatici pe cei doi șoferi ai unui autobuz. Circulația între Munchen și Berlin a fost întreruptă.

Despre incident există puține informații, presa germană vorbind fie de doi, fie de trei ostatici. Poliția a anunțat doar că a închis la ora 17 autostrada Munchen-Nurnberg-Leipzig-Berlin și a confirmat că o situație cu ostatici este în desfășurare. Mai târziu, la ora 21.30, tot poliția a anunțat că un bărbat a fost arestat, dar autostrada a rămas închisă, ca măsură de precauție.

Potrivit Bild, a fost vorba de un autocar venit din străinătate, iar negocierile cu răpitorul au durat mult din cauza dificultăților de translație. Tot Bild vorbește despre până la trei persoane ținute captive, în timp ce Deutsche Welle spune că atacatorul i-a luat ostatici pe cei doi șoferi ai autobuzului, iar ceilalți pasageri au reușit să fugă pe câmp.

Surse alternative: Bild, Deutsche Welle

China. Versiunea chinezească a TikTok a limitat la 40 de minute pe zi timpul pe care copiii de până la 14 ani îl pot petrece pe aplicație, la cererea Partidului Comunist.

Compania ByteDance a introdus “modul pentru adolescenți”, care are rolul de a limita la 40 de minute pe zi timpul pe care copiii de până la 14 ani îl pot petrece în fața dispozitivelor (telefon sau tabletă) utilizând aplicația acestora, Douyin.

ByteDance, cu sediul în Beijing, a precizat că măsura îi include doar pe copiii care s-au înregistrat pe aplicație cu numele real. De asemenea, versiunea chinezească a TikTok nu va mai putea fi accesată de către aceștia în intervalul 22:00 – 06:00. 

Compania a cerut adulților să folosească numele real al copiilor în cadrul aplicației pe dispozitivele folosite de aceștia, astfel încât modul pentru adolescenți să poată fi introdus automat, sau să activeze manual noul mod de limitare a timpului. 

Douyin a precizat că va introduce și un nou conținut care va include experimente științifice, vizite virtuale la muzee, galerii de artă și peisaje naturale, pentru a “inspira” tinerii. 

Potrivit CNN, care citează compania de cercetare iiMedia Research, în luna noiembrie 2020 versiunea din China a TikTok avea cel puțin 490 de milioane de utilizatori.

În urmă cu două săptămâni, Partidul Comunist din China a cerut marilor companii din industria jocurilor video precum Tencent (care deține Riot Games și o mare parte din Epic Games) să elimine personajele cu aspect efeminat din jocurile sale, să renunțe la promovarea acestora cu vedete și să reducă numărul minorilor care dezvoltă o dependență de jocurile video și de rețelele de socializare. 

Totodată, luna trecută, guvernul chinez a decis ca timpul pe care minorii îl petrec în fața calculatorului cu jocuri video online să fie redus la trei ore pe săptămână.

Sursa: CNN.

Sursă foto: Luiza Nalimova | Dreamstime.com