Facebook lansează primii săi ochelari inteligenți care vor permite utilizatorilor să asculte muzică, să facă apeluri sau să capteze fotografii și videoclipuri prin intermediul realității augmentate.

Facebook a anunțat că linia de ochelari, numită “Ray-Ban Stories”, realizată în colaborare cu firma Ray-Ban, va avea prețuri începând de la 299 de dolari, iar produsele vor fi disponibile în 20 de combinații de stiluri, atât online cât și în magazine din SUA, Australia, Canada, Irlanda, Italia și Marea Britanie. 

Ochelarii Ray-Ban Stories vor fi echipați cu o cameră foto integrată de 5 megapixeli, pentru a captura fotografii sau videoclipuri scurte de până la 30 de secunde, folosind butonul de captură sau modul hands-free, cu ajutorul asistentului vocal Facebook Assistant.

De asemenea, ochelarii vin cu difuzoare integrate și trei microfoane care vor permite o înregistrare clară a vocii și a sunetelor transmise prin apeluri și videoclipuri. Ochelarii vor fi conectați la noua aplicație Facebook View, astfel utilizatorii vor putea distribui și edita conținutul înregistrat pentru aplicațiile mobile Facebook, Instagram, WhatsApp, Messenger, Twitter, TikTok și Snapchat. 

Facebook a publicat, totodată, un ghid care descrie cum trebuie utilizați ochelarii în mod responsabil, de exemplu oprirea lor în spații private precum băile publice și neutilizarea lor pentru acțiuni ilegale precum captarea informațiilor sensibile, cum ar fi codurile PIN.

Marile firme de tehnologie, inclusiv Amazon, Google, Microsoft sau Apple se află într-o continuă cursă pentru dezvoltarea unor ochelari inteligenți, dar ofertele timpurii precum Google Glass s-au dovedit dificil de vândut consumatorilor care au fost reticenți din cauza prețurilor ridicate și a problemelor de proiectare.

Directorul executiv al Facebook, Mark Zuckerberg, a anunțat recent că compania înființează o echipă pentru a lucra la construirea metaversului, un mediu virtual comun, pe care se pariază că va fi succesorul internetului mobil. 

Surse: Reuters, Facebook

Pfizer susține că decizia ca vaccinul său anti-Covid să conțină o doză mai mică de micrograme de ARNm a fost luată pentru a reduce efectele secundare. Oamenii de știință consideră că serul Moderna produce mai mulți anticorpi pentru că are de trei ori mai multe micrograme.

Vaccinul Pfizer are 30 micrograme de ARNm, ingredient activ, comparativ cu serul produs de Moderna, care are 100 micrograme. Oamenii de știință cred că acest lucru ar putea fi motivul pentru care vaccinul Pfizer a produs un răspuns mai scăzut al anticorpilor decât cel al companiei Moderna, după care arată studiile recente.

Philip Dormitzer, director științific la Pfizer, a declarat că s-a “utilizat nivelul dozei minime” care poate obține un răspuns imunitar mai puternic decât simpla contractare a Covid-19, pentru că “o doză mai mare ar fi putut produce mai multe efecte secundare”.

Ambele vaccinuri produc efecte secundare similare, potrivit Centrului de Prevenire și Control al Bolilor (CDC), cele mai frecvente fiind durerea locală, înroșirea brațului, dureri musculare, oboseală și febră. Un tip de inflamație cardiacă, numită miocardită, este un efect secundar extrem de rar al ambelor vaccinuri și se poate rezolva ușor, dacă se intervine rapid.

Un studiu realizat în Belgia și publicat în revista științifică JAMA luna trecută, a arătat că vaccinul anti-Covid al Moderna produce de două ori mai mulți anticorpi, în comparație cu cel al Pfizer. Potrivit autorilor studiului, o posibilă explicație ar putea fi nivelurile mai ridicate de ARNm din vaccinul Moderna și intervalul mai mare de timp dintre dozele Pfizer.

Un alt studiu de la Universitatea din Virginia, publicat tot în JAMA, a constatat că nu există nicio diferență în răspunsul anticorpilor între grupele de vârstă cu vaccinul Moderna, dar că Pfizer a produs un răspuns mai mic de anticorpi la persoanele cu vârsta de peste 50 de ani. La fel ca și în studiul belgian, cercetătorii consideră că diferențele dintre vaccinuri s-ar putea lega de cantitatea de ARNm.

Răspunsul anticorpilor este doar un aspect al sistemului imunitar, iar nivelul anticorpilor necesari pentru protejarea împotriva Covid-19 nu este încă stabilit. Protecția oferită prin vaccinare, depinde, de asemenea, dacă răspunsul imun se modifică sau nu în timp. De exemplu, un studiu recent de la Universitatea Oxford a constatat că la patru luni după vaccinare, cei imunizați cu Pfizer și AstraZeneca aveau niveluri similare de anticorpi, deoarece nivelul anticorpilor din Pfizer a scăzut în timp, în timp ce la AstraZeneca au rămas aceeași.

Date colectate și prezentate de Canada au constatat că, după o doză, vaccinul Pfizer a fost eficient 56% împotriva Covid-19 simptomatic produs de varianta Delta extrem de infecțioasă, iar Moderna a fost eficient 72%. Rezultatele ar fi putut fi influențate și de alți factori, precum vârsta persoanelor. Vaccinul Pfizer a fost administrat de obicei vârstnicilor care tind să producă răspunsuri imune mai slabe. Studiul nu a fost examinat de experți într-o evaluare propriu-zisă.

Sursă: Business Insider.

Parlamentul a decis că foștii președinți ai României care au colaborat cu Securitatea își pierd privilegiile, inclusiv indemnizația lunară și locuința de protocol. În noiembrie, se judecă recursul procesului în care Traian Băsescu a fost declarat colaborator al Securității.

Camera Deputaților a adoptat, cu 264 voturi “pentru”, 3 “împotrivă” şi 11 abţineri, proiectul de lege care prevede că foștii șefi ai statului român care au colaborat cu Securitatea pierd beneficiile pe viață, conferite prin legea 406/2001. Inițiativa votată astăzi merge la promulgare.

Legea aprobată astăzi poate fi atacat la Curtea Constituțională. În cazul în care este promulgată de președintele Iohannis și va fi publicată în Monitorul Oficial, anulează următoarele drepturi:

  • folosirea gratuita a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier și un post de secretar;
  • o indemnizaţie lunară, egală cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu;
  • servicii de paza şi protecţie, precum şi folosinţă gratuita a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază.

În baza legii 406/2001, își pierdeau drepturile respective numai ”persoana căreia i-a încetat calitatea de şef al statului român ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni pentru care a fost condamnata definitiv sau ca urmare a demiterii din funcţie prin referendum”.

Pe 20 septembrie 2019, judecătorii Curții de Apel București au stabilit că fostul președinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă, însă decizia nu este definitivă. Băsescu a făcut recurs, iar procesul de rejudecare va începe pe 5 noiembrie, la Secția de contencios administrativ a Instanței Supreme.

Marea Britanie. Intrarea în cluburile de noapte din Anglia se va face, începând de la sfârșitul acestei luni, doar pe baza permiselor de vaccinare.

Nadhim Zahawi, ministrul responsabil cu campania de vaccinare, a spus că este momentul potrivit pentru a adopta o astfel de măsură care să condiționeze accesul în locuri închise cu aglomerări mari de persoane, deoarece până la sfârșitul lunii și a doua doză de vaccin va fi disponibilă pentru toate persoanele în vârstă de peste 18 ani.

Obligativitatea prezentării certificatelor de vaccinare la intrarea în cluburi a fost criticată atât de patronii cluburilor de noapte, cât și de unii parlamentari. Asociația Cluburilor de Noapte spune că obligația prezentării pașapoartelor de vaccinare ar putea “paraliza industria” și ar putea pune cluburile în situația în care ar putea fi acuzate de discriminare.

Ministrul britanic a dat asigurări că economia va rămâne deschisă și va colabora cu reprezentanții firmelor din domeniu. “Dorim să ne asigurăm că industria nu trebuie să treacă printr-o strategie închis-deschis-închis, iar lucrul corect care poate fi făcut este să introducem acest lucru până la sfârșitul lunii septembrie, când toți cei cu vârsta peste 18 ani vor fi primit ambele doze“, a precizat Zahawi.

O măsură similară a fost aplicată și în cazul accesului pe stadioane, însă potrivit presei britanice, doar un număr mic de cluburi de fotbal a făcut din verificarea pașaportului Covid o condiție obligatorie de intrare.

În Scoția, angajații din domeniu au refuzat o asemenea măsură, în timp ce prim-ministrul Nicola Sturgeon spune că ar fi cel mai puțin restrictiv mod de a menține oamenii în siguranță.

Țara Galilor spune că nu intenționează să introducă pașapoarte Covid pentru locații închise, în timp ce miniștrii din Irlanda de Nord nu au anunțat încă o poziție cu privire la un plan.

Luni, în Marea Britanie au fost raportate 41.192 de cazuri de coronavirus și 45 de decese și a fost depășit pragul de șapte milioane de infectări de la debutul pandemiei.

Surse alternative: BBC, Sky News.


Întronarea lui Joanikije II la o mănăstire din orașul Cetinje ca Mitropolit al Muntenegrului a stârnit reacția naționaliștilor muntenegreni, care nu mai acceptă subordonarea Bisericii Ortodoxe Muntenegrene față de Patriarhia Serbiei.

Poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa câteva sute de protestatari, la Cetinje, care au aruncat cu pietre, sticle și petarde, după ce au blocat drumurile de acces pentru ca personalitățile bisericești să nu ajungă în orașul unde urma să aibă loc întronizarea. Acestea au fost însă aduse cu elicopterul, ceea ce i-a stîrnit și mai tare pe manifestanți.

Directorul adjunct al poliției din Muntenegru, Dragan Gorovic, a declarat pentru televiziunea de stat că 20 de ofițeri au fost răniți, în timp ce la spitalul din Cetinje au fost aduși 30 de civili cu diferite răni.

Conflictul este și o expresie a luptei politice dintre prim-ministru și președintele țării. Primul ministru Zdravko Krivokapic a descris atacurile împotriva poliției drept terorism și a dat vina pentru organizarea protestelor pe Partidul Democrat al Socialiștilor, al președintelui Milo Djukanovic, care a guvernat timp de trei decenii, dar a pierdut alegerile de anul trecut.

Într-o intervenție televizată, președintele Djukanovic, care se opune înscăunării unui nou mitropolit, a acuzat poliția de folosirea excesivă a forței. Potrivit televiziunii de stat, unul dintre consilierii prezidențiali a fost arestat pentru participarea la un atac împotriva poliției, în timpul protestelor.

Muntenegru a ieșit din uniunea cu Serbia în 2006, dar tensiunile dintre naționaliștii sârbi și susținătorii independenței muntenegrene nu au încetat.

Sursă alternativă: BBC

NASA a început testarea unui mini-vehicul zburător cu decolare verticală, complet electric, ca parte a unei campanii naționale de investigare a capabilităților și siguranței unor astfel de aparate.

Produs de firma Joby Aviation, aparatul de zbor este un mic tiltrotor, un tip de aparat care poate schimba unghiul celor 6 motoare electrice, putând zbura atât ca un avion (cu rotoarele îndreptate în față), cât și ca un elicopter (cu rotoarele în sus). Acesta are spațiu la bord pentru cinci persoane și este proiectat ca un taxi aerian. Primul test cu acest apart a fost realizat în 2019, autonomia sa fiind de 240 km la o viteză maximă de 320 km/h. Întrucât este complet electric, el nu emite niciun fel de noxe.

Cel mai important, datorită faptului că este tiltrotor, aparatul poate ateriza și decola vertical. Nu necesită piste de decolare de mari dimensiuni, putând fi astfel folosit și în zone mai aglomerate.

Cei de la Joby parcurg pașii necesari pentru a deveni un operator aerian de trafic de pasageri, dorind să ofere servicii de taxi aerian în California începând din 2024, iar NASA a decis să testeze acest aparat și altele similare pentru a oferi date științifice și tehnice de încredere pentru dezvoltarea tehnologiei și pentru viitoarea intrarea în uz a acestor tipuri de aparate. Acest set de teste va studia cât de zgomotos este aparatul în diversele etape ale zborului, cum se comportă în zbor și, mai ales, care sunt parametrii de siguranță ai acestuia.

Sursa: NASA

Marea Britanie. Ministerul Apărării a realizat un plan de mutare a submarinelor nucleare Trident în porturi din SUA sau Franța, pentru situația în care Scoția își va declara independența.

Guvernul britanic se opune cu înverșunare independenței Scoției, iar perspectiva unei potențiale destrămări a Regatului Unit este îngrijorătoare pentru acesta. Partidul Național Scoțian a revenit la putere în mai și s-a angajat să interzică toate armele nucleare într-o Scoție independentă. Mai mulți înalți oficiali britanici au declarat pentru Financial Times că planurile de urgență pentru mutarea submarinelor au subliniat alegerile dificile pe care miniștrii vor trebui să le facă în ceea ce privește programul nuclear al Marii Britanii după o posibilă ruptură de Scoția.

Exercițiul a conchis că programul Trident va avea trei opțiuni după formarea unui stat scoțian independent anti-nuclear. Prima ar fi mutarea bazelor în altă parte a insulelor britanice, cu baza Devonport a Marinei Regale citată ca fiind locația cea mai probabilă pentru a înlocui Faslane. O analiză a grupului de experți ai Institutului Royal United Services, scrisă chiar înainte de referendumul de independență scoțian din 2014, a estimat costurile de relocare între 3 și 4 miliarde de lire sterline.

A doua opțiune ar fi mutarea bazelor nucleare într-o țară aliată, cum ar fi SUA, un expert în apărare sugerând Kings Bay, Georgia, baza atlantică a Marinei SUA pentru flota de submarine Trident. Oficialii au examinat, de asemenea, mutarea bazei Regatului Unit la Île Longue, pe coasta bretonă a Franței. Relocarea în SUA este opțiunea preferată a Trezoreriei Regatului Unit, deoarece ar necesita investiții minime, dar ar putea fi dificilă din punct de vedere politic, deoarece probabil ar fi privită ca o amenințare la adresa independenței armatei britanice.

Ultima opțiune este negocierea unui nou teritoriu britanic în cadrul unui stat scoțian independent care să conțină bazele Faslane și Coulport, ca un fel de “Gibraltar Nuclear”. După negocierile privind ieșirea din Marea Britanie a Scoției, guvernul ar spera să închirieze terenul pe care se află aceste baze pentru un timp de “câteva decenii”.

Deși opțiunea “Nuclear Gibraltar” este considerată de unii membri ai guvernului ca fiind cea mai realistă, orice negociere pentru păstrarea bazelor pentru o perioadă îndelungată de timp, după proclamarea independenței, s-ar putea confrunta cu o opoziție puternică din partea Partidului Național Scoțian, care a făcut din dezarmarea nucleară una dintre politicile sale de bază, timp de mai multe decenii.

Sursă: Financial Times

Foto: UK Navy

Ministrul Sănătății: “Suntem în valul 4 al pandemiei, iar în spitale vin tot mai mulți pacienți infectați cu SARS-CoV-2. Arma cea mai sigură împotriva COVID-19 este vaccinul.”

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a vizitat astăzi Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti pentru a discuta cu managementul și personalul medical despre capacitatea de tratare a pacienţilor cu coronavirus și despre pregătirea secțiilor. Aceasta a avertizat printr-o postare pe pagina sa de Facebook că ne aflăm deja în valul 4 al pandemiei și a îndemnat populația să se vaccineze.

Suntem în valul 4 al pandemiei, iar în spitale vin tot mai mulți pacienți infectați cu SARS-CoV-2.”

“Am fost astăzi la Spitalul Universitar de Urgență București pentru a discuta cu managementul și cu personalul medical despre capacitatea spitalului pentru tratarea pacienților COVID-19 și despre pregătirea secțiilor. Spitalul Universitar a intrat zilele astea în valul 4 cu 28 de paturi de ATI, 20 de paturi de terapia intermediară și 250 de paturi pe secții.”

“Vaccinați-vă! Sistemul sanitar se pregătește pentru a patra oară, dar arma cea mai sigură împotriva COVID-19 este vaccinul.” 

Klaus Iohannis, în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare: Oamenii vor mai puțin scandal și mai multă cooperare. Perioada luptelor electorale s-a încheiat. Guvernarea nu este despre competiția dintre partide sau dintre lideri politici.

Klaus Iohannis a susținut o declarație de presă la ora 18, în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare și în contextul noii sesiuni parlamentare. Președintele a vorbit despre “lipsa de credibilitate a Parlamentului”, căruia i-a cerut să se “reîntoarcă la agenda cetățeanului”.

“Oamenii vor mai puțin scandal și mai multă cooperare”, a subliniat Klaus Iohannis, care a invocat încrederea populației în mediul politic.

Klaus Iohannis a făcut în același timp apel la oprirea luptelor electorale, atât între partide, cât și între lideri politici: “Este nevoie de mai multă empatie, implicare, și rezultate concrete. Creșterea de prețuri există, este reală și afectează mulți români. Trebuie transformate cifrele din statistici în beneficii pentru cetățeni. Perioada luptelor electorale s-a încheiat. Guvernarea nu este despre competiția dintre partide. (…) Alegerile interne din partide nu sunt despre înlocuirea unui lider cu alt lider. Rezultatul final este atingerea unui nivel și mai bun de reprezentare a românilor.”

“Sunt multe restanțe care își așteaptă rezolvarea. Fac apel către toate partidele să privească spre viitor și să arate românilor că îi respectă. Simpla retorică nu-și are rostul. Sunt multe subiecte importante, fundamentale, al căror succes va fi greu de atins fără dialog și cooperare”, a mai declarat președintele.

Cu doar câteva minute înainte de declarația președintelui Iohannis, Dacian Cioloș și Dan Barna (vicepremier) au anunțat că miniștrii USR-PLUS nu vor mai participa la ședința de guvern din această seară, indiferent dacă prim-ministrul Florin Cîțu decide să o reia și fără ei.