România va transfera pacienți cu forme grave de coronavirus în Germania. Ministerul Sănătății și cel de Interne au fost abilitate să semneze acordurile de transfer. Până vineri, 36 de români au fost duși în spitale din Ungaria, Polonia și Austria.

“Transportul pacienților se realizează cu aeronave din dotarea Ministerului Apărării Naționale sau din dotarea Forțelor Aeriene Germane”, se arată în hotărârea prin care Comitetul pentru Situații de Urgență (CNSU) abilitează cele două ministere să se ocupe de transferul pacienților.

În contextul valului patru, paturile de terapie intensivă din țară sunt ocupate de pacienți cu forme grave de Covid. În bilanțul de astăzi, autoritățile au anunțat 1.874 de pacienți internați la ATI, dintre care 31 de minori.

Până vineri, au fost transferați în Ungaria 27 de pacienți, în Polonia șapte și în Austria doi, potrivit unei statistici prezentate de Raed Arafat. Printr-o hotărâre anterioară, CNSU a stabilit că statul român va plăti cheltuielile legate de repatrierea cetățenilor.

Momentul accidentului nu a fost filmat, dar reporterii au sesizat că, la sosirea la Președinția Italiană, una dintre cele 36 de mașini din escorta președintelui american era tamponată în spate.


Potrivit presei italiene, o mașină condusă de un cetățean român în vârstă de 40 de ani a fost cea care a lovit autovehiculul respectiv, vineri, în timpul deplasării președintelui Joe Biden de la Vatican spre Quirinale, unde era așteptat de președintele Italiei, Sergio Mattarella. Tamponarea a avut loc în fața Spitalului Santo Spirito, în pasajul subteran Amedeo di Savoia Aostra.

Corriere della Sera scrie că accidentul a fost unul destul de violent și că românul a fost rănit la un braț, precum și că delegația americană și-a continuat deplasarea. Presa italiană notează că circulația în zonă a fost îngreunată, iar incidentul este cercetat acum de către poliția italiană. Casa Albă a emis un comunicat în care precizează că incidentul este considerat unul minor.

Sursa: Corriere della Sera

Eurostat estimează o inflație în Zona Euro de 4,1% în octombrie, cel mai mare nivel din ultimii 13 ani și dublu față de ținta Băncii Centrale Europene. Cea mai mare creștere, la tarifele pentru energie (+23,5%).

Criza din domeniul energiei a avut un efect de domino asupra altor sectoare de activitate, influențând evoluția prețurilor și pentru alte bunuri și servicii. În numai o lună, inflația la energie a trecut de la 17,6% la 23,5%.

Prognozele Eurostat arată că după energie, cele mai importante scumpiri s-au înregistrat pentru servicii (2,1%), apoi pentru produsele industriale (altele decât cele din energie) și pentru alimente, alcool și tutun (câte 2%). Țările care folosesc moneda europeană au fost afectate în mod inegal: dacă în țările baltice, inflația trece de 6%, în Malta este de 1,4%, iar în Germania 4,1%.

Ultima dată când Zona Euro a depășit pragul de 4% s-a întâmplat în timpul crizei economice din 2008, când a fost tot 4,1%, amintește Euronews.

Surse alternative: Eurostat, Euronws.

Președintele Comisiei Europene precizează că Poloniei nu i se va aproba PNRR-ul, până când nu va desființa noul sistem de anchetare a magistraților. Ieri, Varșovia a fost condamnată să plătească zilnic câte un milion de euro, până la dizolvarea structurii.

Ursula von der Leyen, președintele Comisie Europene, afirmă că “vrem să introducem în planul de redresare și reziliență un angajament clar pentru destructurarea camerei disciplinare, să încheiem sau să reformăm regimul disciplinar și să începem un proces de reinstalare a judecătorilor. Sper să ajungem la un acord. Partea de reforme este o condiție indispensabilă”.

Oficialul a făcut această precizare la o zi după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât că Polonia trebuie să plătească o amendă zilnică de un milion de euro, pentru că nu a luat act de decizia de desființare a camerei de anchetare a magistraților, din luna iulie.

La vremea respectivă, guvernul polonez s-a adresat Tribunalului național Constituțional, care a stabilit că deciziile venite de la Bruxelles nu au întâietate în fața legislației naționale. Hotărârea a fost urmată de o dispută aprinsă între oficialii europeni și liderii polonezi conservatori.

În urmă cu nouă zile, în cadrul unei dezbateri în Parlamentul European, premierul polonez a spus că structura de anchetare va fi dizolvată, însă nu a înaintat un termen până la care acest lucru se va întâmpla. Prim-ministrul a acuzat un șantaj din partea Bruxelles-ului, în schimbul aprobării PNRR-ului, în timp ce von der Leyen a replicat că nu va permite ca valorile europene comune să fie puse în pericol.

Sursă alternativă: Reuters

Administrația Fondului de Mediu anunță că bugetul alocat persoanelor fizice pentru Rabla Clasic a fost epuizat, iar autoritățile încearcă să obțină noi resurse financiare pentru suplimentarea programului.

“Având în vedere faptul că, în prezent, bugetul alocat persoanelor fizice în cadrul Programului Rabla Clasic este epuizat, AFM, împreună cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor sunt în proces de identificare a unor resurse financiare necesare unor noi alocări în cadrul programului”, transmite Administrația Fondului de Mediu (AFM) printr-un comunicat de presă. 

Pentru acest program, valoarea alocată persoanelor fizice în anul 2021 este de 510 milioane lei, care a fost integral rezervată. Astfel, potrivit datelor de pe site-ul AFM, în cadrul Rabla Clasic 2021 s-au înscris până pe 13 octombrie 51.939 persoane fizice, iar până în prezent au fost achiziționate 35.890 autovehicule și 305 motociclete. De asemenea, s-au înscris și 3.450 persoane juridice, fiind achiziţionate 1.973 autovehicule.

Persoanele care casează o maşină mai veche de 8 ani beneficiază în cadrul Programului Rabla Clasic de o primă de 7.500 lei la achiziţionarea unei maşini noi. La prima de casare se poate adăuga un ecobonus de 1.500 de lei, dacă emisiile generate de noul autovehicul sunt reduse, iar în cazul în care motorul este unul hibrid, se adaugă un ecobonus în valoare de 3.000 de lei. Toate aceste bonificații se pot cumula, astfel că prin Rabla Clasic, reducerea maximă poate ajunge la 12.000 de lei.

Eurostat: În septembrie, România și Slovenia au fost pe locul al doilea în UE la scumpirea carburanților, fiecare cu un avans anual de +29%. Au fost depășite doar de Luxemburg (+31%).

Media la nivelul Uniunii Europene a fost de +23% în septembrie, comparativ cu aceeași lună din 2020. Luxemburg a înregistrat cea mai mare creștere a prețului carburanților, dintre țările UE (+31%). A fost urmată la mică distanță de România (+29%) și Slovenia (+29%). Pe de altă parte, cele mai scăzute rate anuale ale inflației carburanților au fost înregistrate în Irlanda (+15%), Italia, Finlanda și Grecia (toate +18%).

În Malta nu s-au înregistrat fluctuații ale prețurilor la carburanți, deoarece combustibilii sunt puternic reglementați de guvern.

În ultimele două decenii, prețurile carburanților și lubrifianților pentru transportul personal au fost extrem de volatile la nivelul Blocului Comunitar. Recent, au urcat de la un minim de -20% în mai 2020 la +23% în septembrie 2021. O situație similară a fost înregistrată în urmă cu un deceniu, când prețul a înregistrat o creștere bruscă de la -19% în iulie 2009 la un vârf de +20% în martie 2010.

Sursă date/grafice: Eurostat

Coronavirus România. Rata de pozitivare a fost de 29,3%, în ultimele 24 de ore. S-au înregistrat 9.187 de noi cazuri, din 31.298 de teste. 299 de persoane au murit, la care se adaugă 2 decese anterioare consemnate astăzi. La ATI sunt internați 1.855 de pacienți, dintre care 41 sunt minori.

Grupul de Comunicare Strategică a raportat luni (25 octombrie) 9.187 noi cazuri de Covid. În ultimele 24 de ore au fost raportate 299 de decese, la care se adaugă două decese anterioare intervalului de referință, dar raportate astăzi. Numărul total de cazuri urcă astfel la 1.571.115, dintre care 44.980 au decedat, iar 1.331.225 au fost declarate vindecate. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 724 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Din totalul de 301 pacienți decedați, 272 erau nevaccinați și 29 vaccinați. Cei 29 de pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 50-59 de ani și peste 80 de ani. 28 dintre pacienții decedați vaccinați prezentau comorbidități, iar pentru un pacient nu au fost raportate comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 20.962. Dintre acestea, 1.855 sunt internate la ATI.
Din totalul pacienților internați, 515 sunt minori, 474 fiind internați în secții și 41 la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.171.955 teste RT-PCR și 4.195.670 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 11.604 teste RT-PCR (8.173 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 3.431 la cerere) și 19.694 de teste rapide antigenice.

Comunicatul integral:

Până astăzi, 25 octombrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.571.115 cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 7.275 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.
1.331.225 de pacienți au fost declarați vindecați.
În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 9.187 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), dintre care 152 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

*Referitor la „cazurile noi nealocate pe județe”, facem precizarea că numărul acestora este determinat de modificările aduse platformei electronice prin care sunt raportate și centralizate rezultatele testelor pentru noul coronavirus. Astfel, conform noii metodologii, centrele de testare introduc în mod direct rezultatele testelor realizate, urmând ca de la nivelul Direcțiilor de Sănătate Publică să fie realizată ancheta epidemiologică și atribuite cazurile pozitive județului/localității de care aparțin persoanele infectate.
**În ceea ce privește cazurile din străinătate, acestea sunt cazuri ale unor cetățeni care au venit în România fiind infectați în alte țări. Aceste cazuri au fost cuprinse în totalul cazurilor noi nealocate pe județe.

Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către Direcțiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului București și al județelor.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 724 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 44.980 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 24.10.2021 (10:00) – 25.10.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 301 decese (151 bărbați și 150 femei), din care 2 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Bihor, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Vaslui și Municipiul București.

Dintre cele 301 decese, 3 au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 ani, 18 la categoria de vârstă 40-49 ani, 20 la categoria de vârstă 50-59 ani, 90 la categoria de vârstă 60-69 ani, 94 la categoria de vârstă 70-79 ani și 76 la categoria de vârstă peste 80 ani.

283 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 4 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 14 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.
Au fost raportate 2 decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Bacău și Ialomița, în luna octombrie 2021. În intervalul de referință au fost raportate 299 de decese.

Din totalul de 301 pacienți decedați, 272 erau nevaccinați și 29 vaccinați. Cei 29 de pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 50-59 de ani și peste 80 de ani. 28 dintre pacienții decedați vaccinați prezentau comorbidități, iar pentru un pacient nu au fost raportate comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 20.962. Dintre acestea, 1.855 sunt internate la ATI.
Din totalul pacienților internați, 515 sunt minori, 474 fiind internați în secții și 41 la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.171.955 teste RT-PCR și 4.195.670 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 11.604 teste RT-PCR (8.173 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 3.431 la cerere) și 19.694 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 149.696 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 19.634 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 57.972 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 91 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 6.325 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 24 octombrie, 3.669 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 747.000 lei.
De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, a fost întocmit, ieri, un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.
Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.765 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.548 în Italia, 16.946 în Spania, 199 în Marea Britanie, 130 în Franța, 3.124 în Germania, 95 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 5 în SUA, 8 în Suedia, 145 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveția, 4 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 25 în Cipru, 4 în India, 5 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 17 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 10 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 2 în Serbia, 6 în Croația și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Finlanda, Polonia, Kuweit și Nigeria. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 195 de cetățeni români aflați în străinătate, 37 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran unul în Polonia, unul în Bulgaria și unul în Nigeria, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.

The Washington Post: Înainte de 6 ianuarie, hotelul Willard din centrul orașului D.C. a fost “centrul de comandă” al echipei Trump, în efortul de a răsturna rezultatele alegerilor prezidențiale.

Investigația publicației subliniază eforturile lui Donald Trump și a câtorva apropiați ai săi care au lucrat până în ultimul moment posibil pentru a submina voința alegătorilor americani, implicit încercările de a-l presa pe vicepreședintele Mike Pence să amâne sau chiar să blocheze certificarea alegerilor prezidențiale. Potrivit The Washington Post, echipa lui Trump a profitat de orice portiță constituțională pentru a testa granițele democrației americane.

Mitingul pro-Trump din 6 ianuarie, transformat în asalt asupra Capitoliului în încercarea de a bloca efectiv confirmarea de către Congres a victoriei lui Joe Biden, a captat atenția lumii întregi. Dar activitățile de la Willard din acea săptămână se adaugă unei imagini emergente creionate de notițele unui jurist conservator din tabăra Trump, și care descriu efortul echipei sale, alcătuită din consilieri prezidențiali și avocați, în încercarea descoperirii unei “strategii legale” prin care să-i ofere lui Trump un al doilea mandat de președinte.

Aceștia au fost conduși de avocatul lui Trump, Rudolph Giuliani. Fostul strateg șef de la Casa Albă Stephen K. Bannon a fost o prezență ocazională în calitate de consilier politic principal. Fostul comisar de poliție al orașului New York, Bernard Kerik, a fost acolo în calitate de investigator. De asemenea, prezent a fost John Eastman, fost profesor de Drept, care a prezentat posibile scenarii pentru refuzarea președinției lui Biden, într-o întâlnire din Biroului Oval, pe 4 ianuarie, cu Trump și vicepreședintele Mike Pence. De asemenea, presa îi atribuie lui Eastman un plan structurat în șase puncte, prin care Pence ar fi putut opri procesul de numărare a voturilor și i-ar fi asigurat victoria lui Trump.

Potrivit unor martori, echipa lui Trump a făcut presiuni asupra lui Pence pentru a lua “măsuri” pe 6 ianuarie. Eastman i-a spus lui Pence că este îndreptățit să conteste victoria lui Biden și să facă apel la susținătorii lui Trump să ceară oficialilor republicani din statele-cheie să răstoarne rezultatul alegerilor. Însă Pence a rezistat presiunii și a anunțat pe Twitter că va număra voturile colegiului electoral așa cum au fost exprimate cu câteva săptămâni mai devreme.

Am crezut cu tărie atunci, așa cum cred chiar și acum, că vicepreședintele – în calitate de președinte al Senatului – a avut puterea constituțională de a trimite problema înapoi în state timp de 10 zile pentru a investiga frauda pe scară largă și pentru a raporta rezultatele cu mult înainte de Ziua Inaugurării, 20 ianuarie“, a afirmat consilierul de campanie și fostul asistent special de la Casa Albă, Boris Epshteyn. “Eforturile noastre s-au concentrat pe transmiterea acestui mesaj”, a continuat acesta.

Comisia parlamentară care investighează evenimentele din 6 ianuarie a citat o serie de participanți la “camera de război” organizată la Willard, printre care Bannon, care a refuzat refuzat să se prezinte pentru audieri. 

Comisia a solicitat, de asemenea, documente și comunicări legate de consultanța și analiza juridică a lui Eastman. Întrebat despre implicarea sa în operațiunea echipei Trump de la Willard, Eastman a declarat pentru presă: “În măsura în care am fost acolo, acestea au fost discuții cu avocații. Nu primiți niciun alt comentariu de la mine în legătură cu acestea”. Însă în luna mai, Eastman a spus într-o emisiune TV că se afla la hotel cu Giuliani în dimineața zilei de 6 ianuarie: “Am avut o cameră de război la Willard … un fel de centru de coordonare a tuturor comunicărilor”.

Analiza integrala pe The Washington Post.

CNCAV a prezentat datele studiului de eficiență a vaccinării împotriva Covid-19, efectuat în România. Pe primul loc este serul Moderna, cu o eficacitate împotriva contractării bolii de 93,1%, urmat de Pfizer cu 84,1%, respectiv AstraZeneca cu 71,1%. Eficiența cumulată a celor trei vaccinuri împotriva formelor grave este de 92,8%, iar împotriva decesului de 95%.

Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva Covid-19 a realizat studiul de eficiență a vaccinării în rândul persoanelor vaccinate, comparativ cu evoluția persoanelor nevaccinate.

Eficiența împotriva infecției, analizată pentru fiecare tip de vaccin, începând cu 14 zile de la efectuarea dozei 2, este următoarea:

  • Comirnaty/BioNTech Pfizer: 84.1%.
  • Spikevax/Moderna: 93.1%.
  • Vaxzevria/AstraZeneca: 71.1%.

CNCAV precizează că administrarea vaccinului Janssen a debutat la data de 4 mai 2021, sens în care nu s-au acumulat suficiente date pentru perioada raportată (până la 31 mai a.c.). Eficiența acestui tip de vaccin va fi evaluată în perioada următoare.

Eficiența cumulată pentru toate tipurile de vaccin, calculată după 14 zile de la efectuarea dozei 2:

  • eficiența împotriva infecției: 84.4%.
  • eficiența împotriva spitalizării: 91.8%.
  • eficiența împotriva internării în ATI: 92.8%.
  • eficienta împotriva decesului: 95.1%.

Potrivit datelor studiului, în România, vaccinarea împotriva COVID-19 a redus:

  • de peste 5 ori riscul de infecție;
  • de peste 10 ori riscul de spitalizare;
  • de aproape 14 ori riscul de internare în ATI;
  • de peste 20 de ori riscul de deces în urma COVID-19.

O altă concluzie observată a fost că protecția împotriva spitalizării, internării în ATI și a decesului este de peste 50% încă de la administrarea dozei 1, la minim 14 zile de la efectuarea acesteia. Beneficiile maximale se obțin după 14 zile de la efectuarea schemei complete de vaccinare, ceea ce subliniază importanța administrării dozei 2, precizează CNCAV.

Setul de date analizat a inclus peste 2,7 milioane de teste (pozitive și negative), colectate de la peste 1,7 milioane de persoane unice, cu vârsta de peste 16 ani și cu istoric cunoscut de vaccinare împotriva COVID-19, și s-a efectuat în perioada februarie – mai 2021, atunci când varianta Alfa a virusului era dominantă în țara noastră.

De asemenea, CNCAV precizează că vaccinurile utilizate în România sunt autorizate de EMA, cel mai important for decizional, care reunește experți la nivel european, și subliniază principalele beneficii:

  • vaccinurile împreună cu măsurile de protecție non-farmaceutice sunt principalele
    căi de a limita efectele pandemiei;
  • vaccinurile pot preveni apariția unor noi variante ale virusului SARS-CoV-2;
  • vaccinurile reduc semnificativ riscul de boală severă și limitează răspândirea
    virusului;
  • vaccinurile reduc considerabil riscul de spitalizare;
  • vaccinurile reduc considerabil riscul de deces.

Coronavirus România. Rata de pozitivare a fost de 23,3%, în ultimele 24 de ore. S-au înregistrat 15.410 noi cazuri, din 66.076 de teste. 356 de persoane au murit, la care se adaugă un deces anterior consemnat astăzi. La ATI sunt internați 1.848 de pacienți, dintre care 44 sunt minori.

Grupul de Comunicare Strategică a raportat vineri (22 octombrie)15.410 noi cazuri de Covid. În ultimele 24 de ore au fost raportate 357 de decese, la care se adaugă un deces anterior raportat astăzi. Numărul total de cazuri urcă astfel la 1.534.942, dintre care 43.844 au decedat, iar 1.300.368 au fost declarate vindecate. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.283 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Din totalul de 357 de pacienți decedați, 324 erau nevaccinați și 33 vaccinați. Cei 33 de pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse îngrupele de vârstă 40-49 de ani și peste 80 de ani. 27 dintre pacienții decedați vaccinați prezentau comorbidități, iar pentru 6 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 20.071. Dintre acestea, 1.848 sunt internate la ATI. Din totalul pacienților internați, 481 sunt minori, 437 fiind internați în secții și 44 la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.115.830 teste RT-PCR și 4.105.533 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 25.032 de teste RT-PCR (13.225 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 11.807 la cerere) și 41.044 de teste rapide antigenice.

Comunicatul integral:

Până astăzi, 22 octombrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.534.942 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 6.814 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

1.300.368 de pacienți au fost declarați vindecați.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 15.410 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), dintre care 217 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.283 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 43.844 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 21.10.2021 (10:00) – 22.10.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 357 de decese (177 bărbați și 180 femei), din care 1 anterior intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Bihor, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea și Municipiul București.

Dintre cele 357 de decese, 4 au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 ani, 14 la categoria de vârstă 40-49 ani, 40 la categoria de vârstă 50-59 ani, 78 la categoria de vârstă 60-69 ani, 128 la categoria de vârstă 70-79 ani și 93 la categoria de vârstă peste 80 ani.

261 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 19 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 77 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.
A fost raportat un deces anterior intervalului de referință, survenit în județul Maramureș, în luna septembrie 2021. În intervalul de referință au fost raportate 356 de decese.

Din totalul de 357 de pacienți decedați, 324 erau nevaccinați și 33 vaccinați. Cei 33 de pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse îngrupele de vârstă 40-49 de ani și peste 80 de ani. 27 dintre pacienții decedați vaccinați prezentau comorbidități, iar pentru 6 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 20.071. Dintre acestea, 1.848 sunt internate la ATI.
Din totalul pacienților internați, 481 sunt minori, 437 fiind internați în secții și 44 la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.115.830 teste RT-PCR și 4.105.533 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 25.032 de teste RT-PCR (13.225 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 11.807 la cerere) și 41.044 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 146.634 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 18.738 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 53.908 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 92 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 8.822 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 664 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 21 octombrie, 2.694 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 467.700 lei.
De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 3 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.
Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.764 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.548 în Italia, 16.946 în Spania, 199 în Marea Britanie, 130 în Franța, 3.124 în Germania, 95 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 5 în SUA, 8 în Suedia, 145 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveția, 4 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 25 în Cipru, 4 în India, 5 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 17 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 10 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 2 în Serbia, 5 în Croația și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Finlanda, Polonia, Kuweit și Nigeria. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 195 de cetățeni români aflați în străinătate, 37 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran unul în Polonia, unul în Bulgaria și unul în Nigeria, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.